Dana Gîrbovan: “Toate actele secrete care influențează administrarea justiției vor trebui declasificate”

Toate actele secrete care influenţează administrarea Justiţiei vor trebui declasificate dacă intră în vigoare modificările aduse Legii 303/2004, afirmă preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.

"Dacă modificările la Legea 303/2004 intră în vigoare, toate actele secrete care influențează administrarea justiției vor trebui declasificate. Prin modificarea la Legea 303/2004 s-a introdus caracterul de informaţie de interes public, cu accesul liber garantat, inclusiv al actelor extrajudiciare care privesc sau afectează procedurile judiciare (protocoale, hotărâri etc). Modificarea a fost contestată la Curtea Constituţională, iar Curtea a statuat că modificarea e constituţională, astfel că, în măsura în care aceste acte 'sunt clasificate în momentul de faţă, vor trebui declasificate, ele nemaiputând fi sustrase cunoştinţei publicului, tocmai în ideea unei transparenţe crescânde a modului în care trebuie înfăptuită justiţia'", a scris Gîrbovan, miercuri, pe Facebook.

În opinia şefei UNJR, prin această modificare legislativă se va reveni la o normalitate democratică.

"Această modificare este cea mai importantă dintre prevederile vizând transparentizarea modului în care se face justiţia, deoarece în nicio ţară democratică un act de justiţie nu se poate înfăptui având ca temei protocoale şi acte secrete", a susţinut Dana Gîrbovan.

Se întocmesc liste de buncăre şi adăposturi. Toate clădirile sunt inventariate

A murit "bucătăreasa națională". Își pierduse cele două fiice într-un singur an

Curtea Constituţională a României (CCR) consideră că documentele referitoare la cooperarea interinstituţională, încheiate de instanţe şi parchete cu alte instituţii, nu pot fi sustrase cunoştinţei publicului.

CCR a apreciat, în motivarea deciziei prin care a admis, parţial, sesizarea privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Statutului judecătorilor şi procurorilor, că prevederile cuprinse în art. I pct. 9 (cu referire la art.7 alin.(9)) din lege nu contravin Constituţiei.

Articolul în cauză prevede, printre altele, că "informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare (...) constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat".

Curtea Constituţională a reţinut că articolul, în ansamblul său, respectă Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018, deoarece elimină caracterul de interes public al informaţiilor referitoare la procedurile judiciare, atribuind acest caracter actelor administrative, acte extrajudiciare emise sau încheiate între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare.

"Prin urmare, informaţiile din procedura judiciară în sine şi care beneficiază de un regim special de protecţie nu sunt ele însele devoalate, ci actele administrative ale autorităţilor publice încheiate în legătură cu desfăşurarea procedurilor judiciare. Aceste acte, prin urmare, (...) în măsura în care sunt clasificate în momentul de faţă, vor trebui declasificate, ele nemaiputând fi sustrase cunoştinţei publicului, tocmai în ideea unei transparenţe crescânde a modului în care trebuie înfăptuită justiţia", se arată în motivare.