Singurul document mai acătării al Congresului Extraordinar al PSD de sîmbătă, 10 martie 2018, a fost Discursul amplu, de peste 20 de pagini, ținut de Liviu Dragnea la ceea ce am putea numi primul punct al ordinii de zi.

Ca orice partid care se respectă, PSD are un site oficial http://www.psd.ro. Potrivit Statutului, dar și bunului simț, site-ul ar trebui să pună la dispoziția celor care-l accesează informații și documente semnificative din viața și activitatea partidului.

Neîndoielnic, un Congres, chiar și unul la care invitat de onoare a fost posibila soție a lui Liviu Dragnea, prin vîrstă și posibilă membră a Organizației de tineret a partidului, plasată în primul rînd, între premierul Viorica Dăncilă și primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, numai și numai – vorba Gabrielei Firea – pentru că e iubita domnului președinte al Partidului și, în această ipostază, e pentru PSD-iști mai prețioasă decît Inelul din The Lord of the Rings, trebuie să se regăsească întîi și-ntîi ca reflectare pe site-ul oficial al partidului. Nu numai pentru că de aia s-a înființat acest site, dar și pentru că, lipsit de obsesia comercialului, el își poate permite să publice și fapte și documente ținînd strict de viața internă a partidului.

De la Congres au trecut deja trei zile. Nici pînă acum, principalul Document n-a fost postat pe site-ul oficial al PSD. Mai mult, pe site-ul oficial, Congresul Extraordinar e reflectat printr-un singur material – un grupaj de poze. Nici urmă de documente, de rezultate ale votului și mai ales de o relatare oficială, sub forma unui comunicat. Congresul Extraordinar s-a vrut și ca un nou impuls dat activității PSD, inclusiv în domeniul comunicării publice. Așa de bine a fost dat impulsul că la trei zile după Congres cine vrea, ca mine, să ia contact cu documentele Congresului, cu faptele acestuia relatate din punct de vedere oficial, riscă să rămînă cu buzele umflate. Păi dacă într-un domeniu atît de lesne de stăpînit cum e comunicarea prin intermediul site-ului, după Congres nu s-a schimbat nimic în bine, lehamitatea moldo-valahă continuînd să-și spună cuvîntul, ce să ne mai așteptăm în alte domenii, în care PSD se confruntă cu situații mult mai dure? Am purces la introducerea parantezei pentru a dezvălui cît de greu mi-a fost dat să descopăr documentele Congresului. Spre deosebire de iubita mult mai tînără decît el a lui Liviu Dragnea, eu n-am avut onoarea nici măcar a unei invitații de jurnalist, una menită a mă plasa în banca mea, adică nu în primul rînd, ci mult mai în spate, în țarcul dedicat fătucelor din presă. 

Prin urmare, despre Congres n-am putut afla nimic în afara celor publicate pe site-uri și în presă.

Mediafax a postat pe site documentul principal al Congresului – Cuvîntarea lui Liviu Dragnea de la primul punct al ordinii de zi. Cum am făcut rost și de stenograma discursului ținut de Liviu Dragnea în direct la televiziunile de știri, mi-am dat seama că textul discursului, deja scris, a fost trimis dacă nu presei în general, atunci agenției Mediafax. Nu știu dacă biroul de presă al PSD a făcut asta din proprie inițiativă sau la solicitarea agenției. Mie mi s-ar fi părut normal ca Biroul de presă nu numai să posteze textul pe site-ul PSD, dar și să-l trimită prin email tuturor instituțiilor de presă, ba chiar și tuturor liderilor de opinie din România de azi. Din experiența de gazetar știu că un asemenea gest seamănă cu aruncatul în mare a unei sticle cu un mesaj înăuntru. Sînt puține șanse ca mesajul să ajungă la vreun cetățean al planetei. Da, dar dacă nu arunci sticla în mare, nu e nici o sanșă să ajungă. Așa și cu textele oficiale. Discursul rostit la Congres are o introducere ținînd de contextul concret al desfășurării. După ce a salutat pe cei invitați de la alte partide, reușind să-l reediteze involuntar pe Caragiale declarînd – „Îl salut şi pe dl Hunor, care tocmai a plecat”, Liviu Dragnea a găsit de cuviință să se stropșească nițel la cei care s-au întrebat ce rost are acest congres extraordinar:

„Am tot auzit în ultimele zile şi de la colegi din partid, şi din afara partidului: dar de ce să facem congres? Ce rost are să facem un congres? Din cîte ştiu eu şi de cînd ştiu eu, atunci cînd se anunţă un congres, în toate organizaţiile, toată lumea doreşte să ajungă la congres.

Deci este un moment dorit. Cum să nu îţi doreşti să faci un congres al partidului? Au spus: se face pentru reglare de conturi. O să vă dau cel puţin opt motive pentru care trebuia să facem congresul astăzi.”

Printre cei din afara partidului care s-au întrebat Ce rost are acest Congres? m-am numărat și eu. Nu cutez să cred că Liviu Dragnea se referea la persoana mea umilă, infinit mai puțin importantă decît cea a iubitei, din a cărei prezență președintele PSD a făcut un eveniment mult mai important decît ivirea în primele rînduri, la invitația conducerii PSD, a lui Constantin Dobrogeanu Gherea, ca să dau un exemplu dintre cei ce ar putea fi revendicați de PSD drept tata moși ai conducerii actuale. Cu toate acestea, eu am luat în serios, ca și cum ar fi fost un răspuns dat și mie, și prin urmare am parcurs cele opt motive prezentate pe scurt de Liviu Dragnea. Din nefericire, președintele PSD, trecînd la conținutul propriu-zis, a uitat de aceste opt motive și, lansîndu-se într-un discurs dedicat României de peste secole, gen vorba poetului, Viitor de aur țara noastră are și-i prevăd prin secoli a ei înălțare n-a mai suflat o vorbă despre ele. Temei pentru mine să cred și să afirm asta în scris că principalul motiv pentru care Liviu Dragnea a convocat un congres extraordinar a fost alegerea unei noi echipe de conducere, mai precis a unor noi oameni cu care să conducă el PSD de unul singur.

Duminică, 11 martie 2018, la emisiunea Ultima ediție, de la TVR, Claudiu Lucaci mi-a zis că Liviu Dragnea a vrut și a reușit să obțină puterea deplină în partid. Opinia nu e numai a lui Claudiu Lucaci. A devenit în aceste zile un loc comun al comentariilor dedicate Congresului. Așa cum i-am răspuns în emisiune, eu nu cred în această intenție a lui Liviu Dragnea în clipa în care a decis nitam-nisam convocarea unui congres extraordinar refuzat hotărît în decembrie 2017. Liviu Dragnea deținea suficientă putere în PSD pentru ca liderii înlăturați prin alegerile de la Congres să nu-i facă nici cea mai mică problemă. Că doar n-o să credeți că Nicolae Băniciou putea complota în partid încît să-l răstoarne pe Liviu Dragnea printr-o lovitură de palat? Prin acest congres, Liviu Dragnea s-a pregătit în vederea sentinței din procesul pe care-l are la Înalta Curte. E greu de presupus că președintele PSD nu va fi condamnat în primă instanță. Și dacă n-ar exista nici o probă la dosar, judecătorii n-ar risca să nu-l condamne, în contextul campaniei de presă duse împotriva lui Liviu Dragnea și a mizei sentinței – pro DNA sau pro Dragnea. Va fi vorba însă de o sentință care nu-i definitivă. Indiscutabil, dacă va primi o asemenea sentință, Liviu Dragnea nu-și va da demisia motivînd, ca și în cazul lui Darius Vâlcov, nu întîmplător păstrat în funcție, că funcționează prezumția de nevinovăție.

În acest context, Liviu Dragnea se va confrunta exclusiv cu poziția celor din PSD, mai precis a celor din organismul care conduce acum partidul - Biroul Permanent Național.

În orice moment, membrii acestui organism se pot aduna într-un complot în urma căruia să ceară demisia lui Liviu Dragnea.

Prin Congresul Extraordinar de sîmbătă, acest lucru e imposibil. Cel puțin în calculele lui Liviu Dragnea:

1. Cei aleși acum, de fapt cei numiți de Liviu Dragnea, vor fi prea aproape în timp pentru meșterirea unui complot. Pe de o parte pentru că sînt oamenii lui Liviu Dragnea, pe de alta, pentru că noi fiind în această formulă trebuie să treacă timp pînă cînd vor putea alcătui unii dintre ei o Grupare anti Dragnea în interiorul conducerii PSD.

2. Persoana în jurul căreia s-ar putea țese un complot e președintele executiv. Congresul a ales-o pe Viorica Dăncilă în această funcție. Desemnînd chiar premierul în această funcție, Liviu Dragnea a riscat, deoarece are acum un președinte executiv care poate fi oricînd un contracandidat în ochii baronilor locali. Numai că el a fost constrîns să riște tocmai din nevoia de securizare pe termen scurt a postului său. Dacă ar fi propus pe altcineva, exista riscul să nu obțină prea ușor votul congresului. Liviu Dragnea mizează pe Viorica Dăncilă atît pentru că o știe supusă, cît și pentru că pe termen scurt e greu de presupus că premierul va reuși să intre într-un complot. Mai ales că un complot riscă să eșueze și atunci Viorica Dăncilă poate să piardă totul.

3. Nu în ultimul rînd, Congresul s-a vrut un moment de sporire a Cultului personalității lui Liviu Dragnea. Liviu Dragnea a socotit că un asemenea moment de triumf va fi prea aproape de momentul sentinței pentru ca el să nu descurajeze o posibilă tentativă de a i se cere demisia.

Acestea sînt – repet – calculele lui Liviu Dragnea.

Dacă ar fi urmărit Games of Thrones, sau dacă ar fi fost capabil să învețe ceva din acest film politic, una dintre cele mai mari producții dedicate sălbăticiei care e bătălia pentru putere, Liviu Dragnea ar fi înțeles că în politică nimeni nu trebuie să aibă încredere în nimeni. Prin urmare, el, Liviu Dragnea, n-ar trebui să aibă încredere nici măcar în fratele său, d-apoi în Viorica Dăncilă.

N.B. A se observa că n-am scris -nici măcar în iubita mai tînără. Dacă e cineva în care Liviu Dragnea ar trebui să n-aibă încredere, acel cineva e Irina Tănase. Ochișorii ei mari și inocenți, de pisicuță, cu care-l privește acum pe Liviu Dragnea, se pot transforma în orice clipă în ochi de tigru. De altfel, chiar pisicuța, dacă ar fi de proporțiile unui tigru, te-ar putea, la o adică sfîșia, cu mare încîntare.