O întâlnire din 12 octombrie 2017, care a avut loc la Kiev între parlamentari din România și Ucraina, pe tema drepturilor copiilor români din Ucraina la învățământul în limba maternă, s-a tranformat într-un schimb de acuzații reciproce dure între cele două state.

Pe 25 septembrie 2017, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat o nouă Lege a Educației, potrivit căreia în licee şi facultăţi se va preda doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor va fi disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare, clasele I-IV.

Varianta României: În urma promulgării legii, preşedintele Klaus Iohannis şi-a anulat vizita programată pentru luna octombrie în Ucraina, iar Parlamentul României a adoptat o Declarație în care afirmă că Legea Educației 3419-D „limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina”, în număr de peste 400.000 de persoane.

Varianta Ucrainei: Ministrul ucrainean al educației și științei, Lilia Grinevici, a afirmat că Ucraina nu restrânge dreptul copiilor minorităților naționale, ci, dimpotrivă, le extinde. „Argumentul este că, astăzi, copiii care studiază în școli cu limbi minoritare de la clasele I până la a XI-a studiază toate materiile numai în limba minorităților naționale și, din păcate, nu stăpânesc limba ucraineană”. De asemenea, cunoașterea limbii ucrainene reprezintă o „chestiune de securitate națională”, potrivit ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.

În acest context tulbure, o delegație a Parlamentului României, formată din 8 senatori și deputați, împreună cu ambasadorul României la Kiev, Cristian Țurcanu, s-au întâlnit pe 12 octombrie, la Kiev, cu un grup de parlamentari din Ucraina pentru a ajunge la un compromis.

Întâlnirea a fost un eșec. Ucraina și România s-au acuzat reciproc de acte ostile.

Discuțiile au fost relatate de parlamentarii români, la întoarcerea în țară, într-o Informare depusă în Camera Deputaților și publicată pe site-ul Parlamentului României.

Ce au spus parlamentarii români la Kiev:

• Delegația României a apreciat că legea „diminuează, în mod semnificativ, nivelul de predare în limba română, ca limbă maternă, în comunitățile de români”.
• Deputatul Georgian Pop a spus că România a fost și este un bun vecin al Ucrainei, a susținut integritatea teritorială a statului ucrainean și „a fost primul stat membru al UE care a ratificat Acordul de Asociere a Ucrainei la UE”
• Deputatul Matei Dobrovie a menționat că, „din păcate, Ucraina riscă să-și piardă un aliat, într-un context de securitate destul de complicat”.
• Senatorul Ion Hădârcă a spus că, în timp, noua lege „va supune minoritatea românească din Ucraina pericolului dispariției”.
• Deputatul Constantin Codreanu a semnalat „divizarea artificială a minorității românești tradiționale din Ucraina în români și moldoveni, ceea ce reprezintă o perpetuare a politicilor de tip stalinist”.

Ce au spus parlamentarii ucraineni:

• Hanna Hopko, liderul comisiei de politică externă din Rada Supremă, a avut „o poziție tranșantă precizând că, până la obținerea avizului Comisiei de la Veneția, toate discuțiile nu reprezintă decât o politizare a subiectului, iar partea ucraineană nu este dispusă să-și reconsidere poziția”
• Boris Tarasiuc, fost ministru ucrainean de externe, „a făcut referiri la anumite momente din relațiile bilaterale, aducând acuzații părții române care, în 1991, a votat două rezoluții prin care „România avea pretenții teritoriale față de Ucraina”. A arătat că, de-a lungul timpului, România a susținut că nu sunt respectate drepturilor minorității românești din Ucraina, iar acum oficialii români doresc revenirea la situația de până la apariția noii Legi a Educației”

„În ceea ce privește apelul părții române la respectarea principiului reciprocității în acordarea de drepturi minorităților naționale, partea ucraineană a încercat să demonstreze că, de fapt, statul român nu a asigurat suficiente pârghii care să faciliteze elevilor care aparțin minorității ucrainene accesul la învățământul în limba maternă și că România este cea care trebuie să respecte principiul enunțat. S-a susținut că situația este în dezvantajul ucrainenilor din România și că, practic, este absolut incomparabil ceea ce propun autoritățile ucrainene, prin noua lege, pentru minoritatea românească din Ucraina, în raport cu ceea ce asigură statul român minorității ucrainene. În susținerea acestei ipoteze au fost prezentate delegației Parlamentului României o serie de cifre și aspecte care nu reflectau realitatea și care au fost combătute cu argumente solide și exemple clare, atât de parlamentarii români cât și de Ambasadorul României la Kiev”

„În context, parlamentarii ucraineni au susținut că scopul noii legi este de a garanta copiilor aparținând minorităților naționale șanse egale cu cei ucraineni pentru continuarea studiilor în învățământul superior, accesul pe piața muncii și pregătirea pentru a face parte din administrație. Au precizat că legea nu afectează drepturile minorității românești, ci vizează nediscriminarea copiilor din zone precum Transcarpatia și Cernăuți care, conform celor susținute de demnitarii ucraineni, nu cunosc limba ucraineană”, se mai arată în Informare.