Justitie
Magistrații ICCJ au explicat de ce au sesizat CCR cu privire la modificarea Statutului magistraților. DOCUMENT
Înalta Culte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dat publicității, vineri, motivele penru care a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.
„Din totalul de 133 de juecători în funcție, au fost prezenți 89 de judecători. În urma dezbaterilor, deliberând, Secțiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, având în vedere încălcarea următoarelor dispoziții din Constituția României: art. 1 alin. 4 privind separația puterilor în stat, art. 1 alin. 5 în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, art. 16 alin. 1 privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art.21 privind liberul acces la justiție, art. 40 privind dreptul la muncă, art. 52 în ceea ce privește răspunderea magistraților, art. 53 în ceea ce privește proporționalitatea măsurii de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, art. 124 privind înfăptuiea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 26 privind instanțele judecătorești, art 129 privind folosirea căilor de atac și art 133 și art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 147 (…) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”, arată magistrații ICCJ în hotărâre.
Aceste noi dispoziții introduce în Statutul magistraților încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa de claritate generată de sintagma „fie chiar autorități judiciare”.
Astfel,spun magistrații ICCJ, potrivit dispozițiilor de drept procesual, judecătorii sunt obligați să judece în limitele impuse de soluțiile pronunțate de autorități judiciare precum Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele de control ierarhic, curțile internaționale de justiție.
Or, prin instituirea interdicției de a lua decizii fără „niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții directe sau indirecte din partea oricărei autorități, fie chiar autorități judiciare”, textul propus intră în contradicție cu obligația judecătorilor de a respecta deciziile Curţii Constituționale ori deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii sau hotărârile pronunţate de instanţele internaţionale.
CONSULTAŢI DOCUMENTUL AICI.
Recomandările noastre
