Aspectul caracteristic al tulburării de personalitate paranoide îl constituie un tipar de neîncredere și suspiciune perseverentă față de alții.

Astfel, intențiile persoanelor din jur pot fi interpretate ca răuvoitoare. Acest tipar începe să se manifeste precoce, la începutul perioadei adulte și este prezent mai mult sau mai puțin accentuat într-o varietate de contexte.  Pacienții cu tulburare de personalitate paranoidă au tendința de a atribui adesea altor persoane motivații răuvoitoare. Ei sunt suspicioși și neîncrezători, iritabili sau mânioși și frecvent bigoți, colecționari de nedreptăți, parteneri maritali geloși în mod patologic sau procesomani.

Tulburarea de personalitate de tip paranoid este mai frecventă la bărbaţi decât la femei și se întâlnește într-un procent de 0,5-2,5 în populația generală, iar în clinicile psihiatrice poate ajunge și la 30%. Există mai multe șanse ca cineva să dezvolte această tulburare de personalitate dacă în familia sa au existat cazuri de schizofrenie sau tulburări delirante și, de asemenea, ca și complicații, pot apărea episoade psihotice scurte, depresie, anxietate, abuz de alcool sau droguri.  Royce J. Lee de la Department of Psychiatry and Behavioral Neuroscience, The University of Chicago, Chicago, USA, realizează o meta-analiză în 2017, în care identifică o serie de factori de risc asemănători pentru tulburările de personalitate, dar cu manifestări caracteristice pentru fiecare dintre ele.

Indivizii cu tulburare de personalitate paranoidă văd înțelesuri ascunse, tind să fie ranchiunoși și contraatacă rapid, neavând o înclinație spre a face confidențe. Au o purtare formală și pot să manifeste o tensiune musculară considerabilă, cu incapacitatea de a se relaxa. Ei “scanează” mediul din jur, căutând mereu nereguli sau amenințări. Sunt adesea lipsiți de umor și serioși.

Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate paranoid (DSM V, ICD 10)

Pacienții cu tulburare de personalitate paranoidă manifestă neîncredere în alții și suspiciozitate față de alții, astfel încât motivațiile celorlalți sunt interpretate ca răuvoitoare, cu începere din perioada inițială a vieții adulte și prezente în contexte diverse, indicate de  următoarele:

A. Suspectează, fără suficient temei, că alții îl exploatează, prejudiciază sau înșeală.

B. Este preocupat de îndoieli nejustificate asupra loialității sau încrederii pe care o prezintă prietenii sau asociații.

C.Evită să aibă încredere în alții de teama nejustificată ca informațiile respective vor fi folosite cu rea intenție împotriva sa.

D.Găsește înțelesuri ascunse, înjositoare sau amenințătoare în remarci sau evenimente banale/inofensive.

E.Păstrează constant resentimente, cu alte cuvinte – este neiertător (ranchiunos) față de insulte, injurii sau jigniri.

F. Percepe atacuri la persoana sau reputația sa, atacuri care nu sunt evidente altora, și este prompt în a acționa mânios sau în a contraataca.

G.Are suspiciuni repetate, lipsite de justificare, la adresa fidelității partenerului marital sau sexual.

Tulburarea de personalitate paranoidă nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări a dispoziției cu elemente psihotice sau al unei alte tulburări psihotice și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. Cele mai frecvente tulburări de personalitate concomitente par a fi cele schizotipală, schizoidă, narcisistică, evitantă și bordeliene.

Pacienții solicită rar tratament, iar cei paranoizi tind să devină și mai paranoizi. De obicei se folosește psihoterapia suportivă, dând atenție deschiderii (sincerității), consistenței (constanței și coerenței terapeutului) și evitării umorului. Trebuie sprijinite porțiunile sănătoase ale egoului, oferindu-se explicații alternative, dar fără confruntare.

Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. Își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați, este medic primar,  conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.