Președintele Klaus Iohannis a acordat un interviu pentru caleaeuropeana.ro în care a vorbit despre situația românilor din Marea Britanie.
Întrebat ce poate face România în acest context de negociere pentru românii de acolo, Klaus Iohannis a răspuns: "Pentru mine, întotdeauna oamenii sunt mai importanți decât banii. De aceea am și menționat și în abordările față de media, dar și în cercul nostru din Consiliul European acest principiu. Există în unele zone tendința de a lăsa oamenii să se descurce și de a se ocupa, mai degrabă, de comerț, de industrie ș.a.m.d. O abordare pe care n-o găsesc bună și, de aceea, chiar puțin provocator am spus: prima dată oamenii, pe urmă banii. Dar înainte să ajungem această discuție pe Brexit și efectele lor asupra românilor din Marea Britanie, dar și asupra României, haideți să aprofundăm acea chestiune cu viitorul Uniunii Europene, unde discuția este la început. La noi au apărut unii care au avut impresia, fiind greșit informați, că suntem la sfârșitul discuției și trebuie să se profileze pe aceste teme. Într-adevăr, s-a discutat în varii formate – și în Consiliul European și în alte formate – despre așa numita Europă a mai multor viteze sau Europa cercurilor concentrice. Am combătut aceste abordări și, după cum s-a putut observa, și alții au avut aceeași părere pe care am prezentat-o în Consiliul European, aceea că nu este bine. Nu este bine fiindcă nu putem să statuăm despre viitorul Uniunii că vrem să fie cu mai multe viteze. Asta nu înseamnă că suntem orbi și că nu vedem că, în momentul de față, țările care compun Uniunea – cele 27, fără Marea Britanie – au diferite abordări față de unele proiecte europene, au niveluri de dezvoltare foarte diferite, au ambiții foarte diferite, însă nu am dorit și nu accept să se definească aceste lucruri ca și viteze diferite dacă vorbim de viitorul Uniunii. Cu toții vrem să decidem, așa cum decidem și acum, că România își dorește să fie în nucleul Uniunii Europene. Nu dorim în niciun caz să revenim la acea împărțire artificială a Europei în est și vest, fiindcă aici s-ar ajunge folosind modelul celor două viteze. Aceste argumente și altele au convins până la urmă politicienii relevanți și liderii naționali să renunțe la această abordare a mai multor viteze sau a cercurilor concentrice. Este clar că trebuie să fim însă flexibili. Sunt proiecte europene la care unii vor să adere imediat, alții poate mai târziu. Sunt proiecte care sunt agreate de la început de unele state membre și altele doresc să vadă mai târziu cum funcționează. Pot să vă dau un exemplu foarte simplu: zona euro. România are în continuare obiectivul strategic de a deveni membră în zona euro, dar nu putem să spunem dacă acest lucru se va întâmpla în trei ani sau în cinci ani, cum de altfel din cauza abordărilor partidelor politice încă nu avem o agendă foarte fermă. Dar asta nu este o problemă, ci doar exemplul unui proiect european unde nu toată lumea este implicată, respectiv nu toată lumea este implicată imediat. Ceea ce am subliniat, însă, și toată lumea a fost de acord că așa trebuie să fie: indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor. Cred că în acest fel evităm cu succes acea abordare nefericită de mai multe viteze sau de cercuri concentrice".
Recomandările noastre
