„Nicio masă fără pâine”, așa suna un slogan celebru înainte de 1989, adaptat, de fapt, după mult mai sănătosul „nicio masă fără pește”. Nu ne-au spus, însă, că pentru sănătatea noastră e mai bună pâinea integrală decât cea albă și pufoasă. În plus, specialiștii ne atrag atenția că ar trebui să consumăm doar sortimentele ambalate, cu termen scurt de valabilitate, și care nu au în compoziție o lungă listă cu E-uri

Pentru afânarea aluatului, pentru gust, aspect și încadrarea pâinii întrun preț accesibil, E-urile sunt adăugate generos în procesul de fabricație. Astfel, chiar dacă există produse fără aditivi alimentari (E-uri), în altele putem cu ușurință identifica până la 7 Euri. Din păcate, aceștia sunt exact acei aditivi alimentari care nu sunt recomandați în alimentația copiilor sub 6 ani!

„Pâinea face parte din alimentația românilor dintotdeauna. Diferența dintre pâinea de pe vremuri și cea modernă o face modul de prezentare și compoziția. Ambalarea are avantajele ei, lipsa contactului cu produsul îl face să fie unul mai sigur pentru consum”, explică dr. Florin Bălănică, nutriționist.

Termenul de valabilitate e dat de conservanți

Evident, doar ambalajul nu oferă garanția calității. „Fuga după profit și volume de vânzări face ca pâinea să exceleze în conservanți, potențiatori de gust și, astfel, căutăm gustul artificial și nu cel al produsului natural. Pâinea de bună calitate este scumpă, nu are aditivi alimentari și are termen de valabilitate redus. Citiți cu atenție eticheta produsului, urmăriți termenul de valabilitate, cu cât este mai lung, cu atât produsul este mai «conservat »”, spune specialistul în nutriție.

Practic, trebuie să urmărim numărul de aditivi alimentari, adică celebrele E-uri, din pâine, dar și cantitatea de sare sau zahăr. „Consumul în exces al unui produs plin de E-uri, la care se adaugă și altele, că doar nu o să mâncăm pâinea goală, este cel puțin nesănătos pentru adulți și nociv pentru copii. Copiii pot dezvolta patologii digestive, cutanate și diverse alergii”, explică Florin Bălănică.

Prețul mic nu denotă calitate

Dar ce ne facem atunci când nu găsim la magazinul din colț pâine ambalată? Sau atunci când ofertele speciale ne îmbie? Prețul nu trebuie să primeze, ci calitatea, spune nutriționistul. „Este bine să nu cumpărăm niciun produs neambalat sau care nu are etichetă pe care să putem citi compoziția și termenul de valabilitate. Prețul mic și ofertele pentru produsele alimentare ar trebui interzise. Într-o țară ca România, unde criteriul de alegere este prețul, discount-ul sau oferta dăunează grav sănătății. Ieftin și nesănătos este în mod cert de actualitate”.

Au același număr de calorii, dar calitatea diferă

Între pâinea albă și cea integrală, diferența în ceea ce privește numărul de calorii este nesemnificativă. Pâinea albă are circa 265 calorii/100 g, iar cea integrală între 240 şi 260 de calorii /100 g, în funcţie de producător. Cea care contează, însă, este calitatea caloriilor. Spre deosebire de pâinea albă, pâinea integrală conține fibre – substanțe esențiale pentru tranzitul intestinal, care previn și ameliorează constipația și reduc riscul de cancer de colon.

„3-5 felii pe zi sunt suficiente pentru cei cu greutate normală”

Dr. Florin Bălănică: „Familia mea consumă foarte puțină pâine și în general pâine cu maia. Sunt adeptul întoarcerii la origini și obiceiuri sănătoase, folosirea grăsimii animalelor și mâncare simplă, curată. Este fundamental să identificăm ceea ce consumăm în farfurie și să nu amestecăm nutrienții. Pâinea cu maia este gustoasă, sănătoasă, dar cu termen scurt de valabilitate. Nu crește forțat și poate fi consumată și de copii, și de adulți. O persoană normoponderală poate consuma între 3-5 felii de pâine/zi, în prima parte a zilei, adică până în ora 14.00. O persoană supraponderală poate consuma 1-2 felii de pâine la micul dejun. Prefer pâinea ușor prăjită, pentru că nu utilizează atât de mult pancreasul și nu forțează secreția de insulină. Pâinea nu ține de foame, este doar o senzație de moment. „Umple mațul”, dar pe termen lung o să ne fie foame. Proteina este singura care ne dă sațietate, chiar dacă funcționăm cu glucoză. Mâncarea de bună calitate face diferența între sănătate și boală, iar prețul acesteia nu trebuie să fie unul mare. Este un principiu valabil pentru orice fel de aliment. Nu vă bucurați de ofertele alimentare, sunt primul pas către patul de spital”!

Aditivii din pâine și ce pot produce ei

E160 - Beta-caroten - poate duce la o coloraţie galbenă a tegumentelor, la uscăciunea buzelor, mucoasei nazale şi ochilor, iar pe timp îndelungat poate provoca afecțiuni ale pielii şi ficatului, la copii căderea părului, afectarea oaselor, dureri de cap, vomismente şi diplopie, iar la femeile gravide poate provoca malformaţii ale fătului.

E170 - Carbonat de calciu - Consumat în cantități mari poate cauza hipercalcemie, manifestată prin vomă, dureri abdominale, stare mentală alterată.

E200 - Acid sorbic – poate provoca reacții alergice.

E223 - Metabisulfit de sodiu - Poate provoca reacții respiratorii la astmatici, chiar și șoc anafilactic.

E300 - Acid ascorbic - în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și determină formarea pietrelor la rinichi.

E322 – Lecitină de soia - se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia. Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic, folosit la conservarea alimentelor, mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.

E330 - Acid citric - poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și a celor care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.