Consilierul prezidenţial pe politică externă al lui Klaus Iohannis, Leonard Orban, a anunţat că nu este exclus ca România, deşi nu doreşte să recurgă la un astfel de gest, să fie nevoită să blocheze adoptarea Declaraţiei de la Roma, în cazul în care va conţine referinţe la adresa Europei cu mai multe viteze.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni la summit-ul de la Roma, din 25 martie, unde este aşteptată semnarea unei declarații comune a celor 28 de șefi de stat și de guvern referitor la viitorul UE.

Întrebat dacă România va semna documentul, în cazul în care va face referire la o Europă pe mai multe viteze, Orban a atras atenţia că există un mandat clar al ţării noastre de a nu avea astfel de exprimări în textul Declaraţiei. În cazul în care nu se ajunge la o variantă de compromis, Orban nu a exclus varianta ca România să nu semneze textul.

La întrunirea din 25 martie va participa preşedintele Klaus Iohannis.

"Nu vreau să anticipez această decizie. Este una foarte grea. A bloca adoptarea unei asemenea declaraţii este un gest care nu numai că are o semnificaţie importantă din punct de vedere a imaginii, dar inclusiv poate să atragă consecinţe puternic negative. Toate opţiunile sunt pe masă. Nu excludem nici această chestiune, dar mandatul e să negociem", a spus el.

Leonard Orban a făcut parte din delegaţia care l-a însoţit săptămâna trecută, la Consiliul European, pe preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis a declarat, vineri, după reuniunea Consiliului European, că a explicat liderilor UE că o Europă cu mai multe viteze nu este o soluţie bună şi că, "in extremis", ar putea duce la scindarea Uniunii.

"Faptul că acum ne mişcăm cu viteze diferite nu înseamnă că ne dorim la infinit să ne mişcăm tot cu viteze diferite. (...) Apar anumite temeri, în naţiunile industrializate, ţările care au un nivel de trai mai ridicat, evident apare temerea că vor dispărea locuri de muncă fiindcă salariile sunt mai mici în Europa de Est, apar temeri că vor avea pierderi din industria serviciilor. Iar în Est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă”, a spus Iohannis.

Juncker: Nu este o cortină de fier

Europa "cu mai multe viteze", dorită de mai mulți lideri europeni după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, spre marea nemulțumire a țărilor membre est-europene, nu vizează crearea "unei noi Cortine de Fier", a afirmat vineri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la finalul Consiliului European

''Am remarcat, nu fără surpriză, că acest lucru este văzut de anumiți colegi ca o introducere a unei noi linii de divizare, ca o nouă Cortină de Fier între Est și Vest. Nu aceasta este intenția'', a spus Juncker într-o conferință de presă la Bruxelles.