Curtea de Apel București a rămas în pronunțare în cazul directorului executiv al Camerei de comerț, industrie și agricultură Sibiu, Eugen Iordănescu, care este acuzat de CNSAS că a colaborat cu Securitatea.
În timpul studenției, încheiată în 1989, Eugen Iordănescu a trimis note informative fostei Securități despre colegi de-ai săi. ”Nu am fost un opozant al sistemului, nu am fost un anticomunist, am încercat doar să supraviețuiesc”, s-a justificat Iordănescu, potrivit turnulsfatului.ro, în fața judecătoarei, descriind un peisaj în care Securitatea i-ar fi persecutat familia. Potrivit celor susținute de reprezentanta CNSAS în fața instanței, în informările pe care Iordănescu le-a transmis Securității, acesta detalia ”activitățile potrivnice regimului comunist”. ”Aceste informații încălcau dreptul la o viață privată”, a mai arătat reprezentata CNSAS.
Potrivit celor prezentate de avocata Anamaria Gabriela Chelaru, Eugen Iordănescu s-a înscris la admiterea ca student al Facultății de Istorie din Cluj-Napoca în 1982. În fișa de înscriere, Eugen Iordănescu a trebuit să detalieze dacă persoane din familia sa au suferit condamnări penale. Avocata a arătat că Iordănescu a recunoscut că tatăl său suferise o condamnare penală, pentru delapidare. Dar că, în realitate, această condamnare penală avea alt motiv, și anume acela că tatăl lui Eugen Iordănescu ar fi fost de fapt legionar. ”Din cauza «originii nesănătoase» a tatălui, este respinsă posibilitatea de a da admitere la facultate”, a susținut avocata.
În continuare, Eugen Iordănescu și-a satisfăcut stagiul militar, s-a angajat, după care, în 1985, s-a înscris din nou la admiterea la cursurile aceleiași facultăți. Doar că de această dată a omis să mai declare în fișă faptul că a avut un părinte cu o condamnare penală.
”Este un fapt cunoscut: la momentul respectiv foarte mulți studenți colaborau cu Securitatea”, a susținut senină avocata lui Iordănescu în fața instanței. Drept urmare, a continuat apărătoarea lui Iordănescu, în octombrie 1985, după ce acesta a devenit student, Securitatea din Cluj a fost informată că Eugen Iordănescu a omis să amintească, la înscriere, de condamnarea tatălui său. Prin urmare, autoritățile din județul Sibiu au fost solicitate să dea relații despre Iordănescu, iar acestea au comunicat în aprilie 1986 că tatăl acestuia fusese condamnat penal la închisoare.
În iunie 1986, sub pretextul că este chemat la telefon, un ofițer de securitate l-a abordat pe Eugen Iordănescu într-o altă cameră a căminului studențesc în care era cazat. ”I-a fost adus la cunoștință că s-a descoperit că a mințit și i s-a cerut să nu spună la nimeni despre acea întâlnire, altfel îi vor fi spulberate șansele de a mai rămâne student”, a descris avocata. Care l-a descris pe Iordănescu drept un tânăr de 22 de ani care s-a speriat și a completat, la cererea securistului, o notă explicativă referitoare la împrejurările de atunci, precum și un CV amănunțit. ”Era în panică, speriat, și avea o dorință acerbă de a rămâne student”, a continuat avocata.
Următoarea întâlnire cu Securitatea a fost programată peste două săptămâni, mai precis pe 25 iunie 1986. Potrivit versiunii prezentată de avocata lui Iordănescu, acesta ar fi fost șantajat de ofițerul de Securitate, care i-ar fi impus să devină colaborator, altfel ar fi fost informat decanatul Facultății că acesta a ”mințit” în actele completate la înscriere. ”Varianta oferită de Securitate era cea mai puțin proastă pe care le avea Eugen Iordănescu”, a mai declarat avocata.
Recomandările noastre
