Senatorii au votat marţi noul președinte al Senatului, după demisia de săptămâna trecută a lui Călin Popescu-Tăriceanu, ca urmare a retragerii ALDE de la guvernare.
Update 2: În urma votului din turul doi, funcția de președinte al Senatului a fost câștigată de către Teodor Meleșcanu, care a obținut 73 de voturi. Alina Gorgiu a avut 59 de voturi.
Update: Votul pentru noul președinte a Senatului a luat sfârșit. Teodor Meleșcanu, propunerea PSD pentru funcția de președinte al Senatului a obținut 67 de voturi, iar Alina Gorghiu a obținut 49 de voturi. Cei doi vor intra în turul doi pentru funcția din care a demisionat Tăriceanu
Până acum, pentru funcţia de preşedinte al Senatului au fost anunțate următoarele candidaturi: Teodor Meleşcanu, susţinut de PSD, Ion Popa, de la ALDE, şi Alina Gorghiu - propusă de PNL.
Preşedintele Senatului este ales prin vot secret, potrivit regulamentului, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Preşedintele Senatului convoacă sesiuni ordinare şi extraordinare, conduce lucrările camerei şi asigură respectarea ordinii de zi, acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică şi anunţă rezultatul votului, convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent.
De asemenea, preşedintele reprezintă Senatul în relaţiile cu preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne sau internaţionale.
Un alt atribut important al preşedintelui Senatului este sesizarea Curţii Constituţionale înainte de promulgarea legilor cu privire la constituţionalitatea tratatelor, la constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului sau la conflictele juridice de natură constituţională între autorităţile publice.
Nu în ultimul rând, preşedintele acestei camere asigură interimatul funcţiei de preşedinte al României, dacă această funcţie devine vacantă, dacă preşedintele este suspendat sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile (art. 38 din Regulament).
Recomandările noastre
