Din ce trăiesc Cămătarii, cei mai temuţi interlopi din Bucureşti

Din ce trăiesc Cămătarii, cei mai temuţi interlopi din Bucureşti

Prin ameninţări de tot felul, fraţii Cămătaru obţineau importante sume de bani de la diferite personaje care apelau la serviciile lor. "Taxa" celor doi era de aproximativ 30% din valoarea sumei ce trebuia recuperată. Uneori, chiar membrii brigăzilor erau "amendaţi" de Sile pe motiv că "produceau" în numele lui. Prezentăm câteva cazuri demonstrate de procurori, cuprinse într-un dosar trimis în judecată în aprilie 2007.

Scopul presiunilor asupra celor două părţi vătămate era de a le determina să restituie sumele de bani (suma totală plus dobânzile cămătăreşti fiind în valoare de 400.000 dolari, în condiţiile în care suma împrumutată iniţial a fost doar 100.000 dolari), ori să renunţe la utilajele fabricii de zahăr pe care o patronau, în favoarea numitei Violeta Molodeţiu. Recuperarea a fost efectuată la comanda inculpatului Ion Balint, în schimbul unui comision de 30% din valoarea sumei de bani recuperate. Lipsire de libertate Partea vătămată D.E. a fost răpită, sechestrată şi lipsită de libertate pe o perioadă de două zile, timp în care a fost supusă la violenţe repetate pentru a fi determinată să semneze o procură privind vânzarea unui imobil în contul unor datorii băneşti şi dobânzi cămătăreşti pe care nu a reuşit să le onoreze la timp.

Împrumuţi 20, dai înapoi 120 de mii În 2005, la solicitarea inculpatului BALINT ION zis "NUŢU CĂMĂTARU", inculpatul STAN SILE zis "NICU AL LUI GHIOALĂ", împreună cu "o brigadă" constituită în acest scop, au exercitat ameninţări şi violenţe asupra părţii vătămate GEAMĂNU GRIGORE ANDREI, cu scopul de a o determina să plătească suma de 40.000 dolari USA, reprezentând datorie şi dobânzi cămătăreşti pentru o sumă de 20.000 dolari USA, împrumutată de la numitul COSTACHE DANIEL în condiţiile în care până la acel moment acesta achitase deja o sumă totală de 60.000 USD în contul aceleaşi datorii.

Organizarea Cămătarilor Potrivit martorilor, grupul infracţional organizat al Cămătarilor a avut o structură organizată compusă din peste 35 de persoane, care în perioada 2002-2005, au acţionat sub conducerea fraţilor Balint Ion şi Balint Vasile, în scopul obţinerii de către aceştia a unor beneficii materiale însemnate. Astfel, "Nuţu Cămătaru" şi "Balint Vasile", erau cei doi lideri care au condus grupul de crimă organizată care s-a impus în lumea interlopă bucureşteană ca fiind "oamenii Cămătarilor". În imediata apropiere a lor situaţi la un nivel inferior, erau Lungu Ion zis" Ionică", Gheorghe Cristian zis " Mască", Dudiţă Silviu zis " Fluturică", Grigore Florian zis Bulgaru", Baboi George Ionuţ Teodoru zis" Ionuţ Burtă Verde" care erau, în principal, subordonaţi lui Balint Ion zis " Nuţu Cămătaru", iar pe un alt palier, subordonat lui Balint Vasile zis"Sile Cămătaru", erau Panduru Adrian zis " Limbă", Simirianu Marian, Stoica Constantin zis" Gulu"- fratele mai mic al "Cămătarilor", dar care nu era la egalitatea celor mai mari dintre ei, şi de asemenea sora acestora Stoica Angela zis " Angelica Cămătaru".

Sile, specialist în proxenetism şi posesor de sclavi Este evident că aceştia se cunoşteau între ei, însă rolul lor era strict determinat de liderul cărora le erau subordonaţi. Stoica Angela avea propria brigadă care acţiona în sfera proxenetismului coordonat de "Sile Cămătaru", respectiv pe Ion Dănuţ zis " Jegu", Bocu Iulian zis" Calu Bocu" şi Vasile Alina care acţionau împreună. În brigada ei mai erau Gheorghe Eugen zis " Calu Eugen", Boboc Robert Cristian zis " Robi" şi Maeanu Petre zis " Tutuş". Pe al treilea nivel, erau sclavii lui "Sile Cămătaru", Iacob Alexandru zis"Alex", Dinescu Adi zis " Adi Bodyguardul" şi Gheorghe Ştefan zis " Fane".

Nuţu, mai violent decât Sile  Preponderent, "NUŢU CĂMĂTARU" era orientat în activitatea lui infracţională, spre săvârşirea infracţiunilor de violenţă, de recuperare de datorii, de cămătărie şi mai puţin spre comiterea infracţiunilor de proxenetism, în timp ce fratele său, "SILE CĂMĂTARU", avea o altă aplecare, în speţă, spre coordonarea şi exploatarea traficului de persoane, de săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi mai puţin spre săvârşirea infracţiunilor de violenţă.

Tâlhărirea lui Shaul În ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de tâlhărie şi lipsire de libertate în dauna părţii vătămate PELEG SHAUL, aceasta a fost pusă în executare de inculpatul BALINT VASILE, DUDIŢĂ SILVIU şi de echipa formată de aceştia doar după ce au obţinut acordul inculpatului BALINT ION.  Astfel, la data de 07.09.2003, ora 14:59, a avut loc următorul dialog între inculpaţii BALINT ION şi BALINT VASILE: "Bă, Nuţu, tu cunoşti vreun jidan Şauli ? . . Te-am întrebat. Am vrut să ştiu eu dacă e din anturaj, dacă e ceva..."

Modus operandi: săbii şi pistoale Martorul S. I. zis "MACHE" a declarat că în luna decembrie 2004 s-a deplasat la fabrica din Răcari cu un autotir pentru a ridica o cantitate de zahăr, iar după ce a discutat cu M.M. a lăsat autotirul pentru a fi încărcat şi a plecat. După scurt timp a fost sunat de martorul L. C, care i-a spus că "au venit mai mulţi indivizi cu săbii şi pistoale, care au spus că fabrica este a lor şi le-au interzis să ia zahărul". Solicitând să discute la telefon cu unul dintre aceşti indivizi,"MASCĂ" i-a comunicat telefonic martorului că "este fabrica lui NUŢU şi că nu mai ia nimeni zahăr de acolo" şi i-a indicat să ia legătura cu inculpatul BALINT ION, zis "NUŢU CĂMĂTARU".

Fabrica lui Nuţu În continuare, "MACHE" a relatat: "Am sunat la numărul de telefon indicat şi am vorbit cu un bărbat care a spus că el este NUŢU. L-am întrebat care este problema iar el mi-a spus că o femeie avea o datorie de 400.000 de Euro la el şi că îi face acte de vânzare iar fabrica este a lui şi că nu mai ia nimeni zahăr de acolo. I-am răspuns că fabrica poate este a lui, dar zahărul este al meu. Am ridicat amândoi tonul, iar persoana cu care discutam s-a enervat şi a închis telefonul"..."În discuţia purtată cu NUŢU la telefon, acesta mi-a precizat că femeia care avea datorie la el era patroana fabricii din Răcari şi că i-a vândut-o lui". În dialogul purtat de "MACHE" la data de 23.12.2004 cu procurorul, acesta a afirmat că îşi menţine declaraţia dată, precizând totodată că la telefon persoana care s-a recomandat a fi "NUŢU" i-a comunicat "că a împrumutat 400.000 pe o tipă, care e acţionar acolo, principal. Şi ... e fabrica lui. După ce ... rezolvă treaba să mă duc să-mi iau zahărul. Trebuie să-şi ia ei banii."..."I-am spus că am de luat zahăr de acolo şi a zis că din clipa asta tot zahărul îl va lua el. Deci până îşi recuperează banii."

Ne puteți urmări și pe Google News