Legea coplăţii a fost modificată substanţial: se elimină sumele fixe, gen 5 lei consultaţia la medic, şi se merge pe procente. În ecuaţie intră şi asiguratorii.
Mult discutata lege a coplăţii, a cărei primă încercare de introducere datează din vremea mandatului ministrului Daniela Bartoş, a trecut recent de Parlament cu modificări substanţiale faţă de varianta propusă de Ministerul Sănătaţii. Astfel, în locul mediatizatelor 5 lei consultaţia la medicul de familie, 10 lei la doctorul specialist şi 100 de lei internarea în spital, se va merge pe procente, iar tichetul moderator de 600 de lei pe an e înlocuit de plata diferenţiată în funcţie de venit. Pentru internările în spital, coplata va depinde de cât a costat spitalizarea, însă în achitarea ei vor fi implicaţi şi asiguratorii privaţi. Legea coplăţii ar trebui să intre în vigoare la începutul anului 2012. Cei cu venituri mari plătesc mai mult O primă modificare se referă la pragul limită al tichetului moderator. "Acest tichet ar fi urmat să reprezinte un fel de condicuţă pe care pacientul să o primească de la primul medic care îi percepe o coplată în cursul unui an şi pe care să fie înscrise toate sumele plătite suplimentar până la sfârşitul anului la diversele servicii medicale până la atingerea sumei de 600 de lei. Peste acest prag, pacienţii ar fi urmat să beneficieze de gratuitate", explică expertul în sănătate Sorin Paveliu, fost deputat. Considerând că plafonul de 600 de lei ar fi fost incorect pentru cei cu venituri mici, Camera Deputaţilor a venit cu o modificare. "O persoană cu pensie de 800 de lei ar fi plătit tot 600 de lei, cât o alta cu 8.000 de lei pe lună. Aşa că deputaţii au transformat plafonul într-un procent din venit (a douăsprezecea parte din veniturile anuale - 8,3%) ", mai explică Sorin Paveliu. O altă schimbare esenţială vizează transformarea sumelor fixe în procent din tarif. Astfel, Ministerul Sănătaţii preconiza că se va plăti 5 lei la medicul de familie, 10 lei la specialist şi 100 de lei spitalizarea. În ultima variantă a legii se stabileşte că pacienţii vor plăti 50% coplată: adică dacă pentru o consultaţie tariful oficial (plătit de CNAS) este de 10 lei, se va plăti 5 lei. Drama spitalizărilor În cazul internărilor în spital, "lucrurile devin însă de-a dreptul dramatice. Suma prevăzută drept coplată urmează a se calcula procentual din valoarea serviciilor medicale care variază ca tarif de la câteva sute de lei la zeci de mii de lei. Sumele achitate vor fi considerabile", crede Sorin Paveliu. Pentru a acoperi coplata intră pe fir şi asiguratorii privaţi. "Asiguratorul privat va fi obligat să verifice fiecare internare, ca să nu plătească servicii care nu s-au acordat. Până acum, notele de plată erau umflate de spitale, iar casele de sănătate nu verificau", mai detaliază Sorin Paveliu. Cine plăteşte contribuţie de sănătate din chirii Românii care primesc, anual, venituri asimilate salariilor sau din PFA, activităţi independente, con venţii civile etc. mai mici de 12 salarii minime brute pe ţară, dar înregistrează venituri din chirii, vânzarea unei proprietăţi imobiliare, premii, jocuri de noroc, investiţii sau din alte surse trebuie să achite contribuţia de sănătate şi din aceste venituri. Altfel spus, din aceste venituri se va reţine o diferenţă care să acopere 5,5% din nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară. Această contribuţie de asigurări de sănătate se va stabili de către Fisc prin decizia de impunere anuală, pe baza informaţiilor din declaraţiile depuse de contribuabili la ad minsitraţia financiară. "Sumele reprezentând obligaţiile anuale de plată a contribuţiilor de asigurări de sănătate stabilite prin decizia de impunere anuală se achită în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei", se arată într-un proiect de ordo nanţă de urgenţă pentru modificarea Codului fiscal. EXCEPŢII Pensionarii săraci şi copiii, scutiţi de coplată În legea votată de Camera Deputaţilor s-a mai stabilit că următoarele categorii de asiguraţi sunt scutite de coplată: a) copiii până 18 ani, tinerii între 18 ani - 26 ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studenţii, dacă nu realizează venituri din muncă; b) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii (cancer, HIV, diabet etc.), pentru serviciile medicale aferente respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse; c) pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 740 lei/lună. Banii obţinuţi din coplată rămân în unităţile medicale, constituind venituri ale furnizorilor de servicii medicale şi se utilizează pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, dar şi pentru achiziţionarea tichetului moderator pentru sănătate. Citiţi şi:
- Românii plătesc din 2012 o parte din serviciile medicale. Care e valoarea coplatei şi cine e scutit
Recomandările noastre
