Traian Băsescu: "Voi trimite înapoi în parlament un buget care nu arată unde se duc banii de investiţii" | VIDEO

Preşedintele Traian Băsescu a avertizat guvernul şi parlamentul că nu va accepta un buget pentru anul viitor care să nu fie transparent în privinţa investiţiilor. Totodată, şeful statului a anunţat că viitorul buget va fi construit pe un deficit mult mai mic de 3%. În ceea ce priveşte pensiile şi salariile, preşedintele a dat asigurări că acestea nu vor fi reduse.

• aşa cum am stabilit de ieri am avut o întâlnire cu premierul, cu miniştrii din cabinetul Boc, în general miniştrii economici
• următoarele au fost motivele care reclamau această întâlnire : am dorit să-i informez pe cei invitaţi cu privire la desfăşurarea ultimului consiliu european, în al doilea rând am mâine întâlnirea cu Barosso
• am dorit să stabilim o poziţie comună şi o viziune comună cu privire la evaluările ce vor începe de mâine legat de realizarea programul cu FMI şi UE
• nu în ultimul rând, am dorit să stabilim poziţia pentru următorul Consiliul European
• cu această ocazie am făcut o analiză a situaţiei economice din UE
• am discutat legat de absorbţia fondurilor europene, un punct important de discuţie a fost legat de posibilitatea pe care o are bugetul de stat dar şi piaţa din România de a susţine un deficit bugetar şi dacă da, unde ar trebui să se situeze
• am discutat despre nevoia de transparentizare a bugetului de stat
• voi trimite înapoi la parlament un buget care nu arată unde se duc banii de investiţii
• am discutat şi despre locuri de muncă de noi în activităţile miniere
• autorităţile de management din ministere au lucrat în general bine sau acceptabil. Ministerul dezvoltării este aproape de contractarea întregului buget din fonduri UE
• din păcate, avem mari probleme la facturarea lucrărilor şi fac un apel la administraţiile locale şi la instituţiile centrale responsabile de procesul de facturare să accelereze pentru că nu putem absorbi banii europeni
• Pentru că s-a creat o confuzie apropo de absorbţia banilor europeni, vă pot spune că pe ultima situaţie prezentată de preşedintele Comisiei Europene în Consiliul de duminică, nivelul de absorbţie oficial al României este de 14,8% din bugetul aprobat, asta pentru că s-au cheltuit şi mulţi bani din buget care, datorită sistemului deficitar de facturare nu au putut fi decontaţi şi atunci apar discrepanţe între ce raportează ministerele ca fiind implementat şi banii pe care în mod real îi primim de la Uniunea Europeană.
• Deci, dacă de la Uniunea Europeană am primit până acum ceea am facturat, aproape 4%, în termeni reali am cheltuit 14,8%, ceea ce ne arată că trebuie accelerat procesul de facturare şi atât agenţiile de dezoltare regională, cât şi autorităţile de management din ministere, cât şi Ministerul de Finanţe trebuie să accelereze procesul de verificare şi validare a facturilor.
•  De asemenea, am ajuns toţi la concluzia că trebuie revizuită ţinta de deficit.
•  Datorită costurilor de finanţare, este bine să abordăm bugetul 2012 cu un deficit mult mai mic de 3%, calculate pe ESA. Cât va fi acest "mult mai mic" trebuie să analizeze guvernul, să găsească soluţii de diminuare a nevoii de împrumut de pe piaţa internă şi piaţa externă, datorită evoluţiilor nesatisfăcătoare ale nivelurilor de dobânzi, nu numai pentru România, ci pentru toate statele Uniunii Europene. 

  Nu se supără nimeni din UE dacă spunem adevărul
• Şi aş ruga onorata asistenţă televizată să priceapă că orice lucru adevărat nu deranjează pe nimeni în Uniunea Europeană. Am înţeles că domni şi domnişoare şi-au dat ochii peste cap în acest week-end, cum am putut noi să spunem aşa ceva.
• Da, România are o problemă, datorită întârzierii rezolvării problemei Greciei, în primul rând, pentru că toată regiunea a fost contaminată.
•  Şi vă asigur că nu se supără nimeni când spui un adevăr pe care-l ştiu toţi. Dar ne-am obişnuit să ne tot luăm căciuliţa în mână ori de câte ori discutăm un adevăr care îi vizează şi pe alţii, nu numai pe noi. Nu aş vrea să se înţeleagă un lucru greşit. Eu nu împing responsabilitatea dificultăţilor numai pe întârzierea în luarea unor decizii pentru Grecia.
• Şi o să vă explic şi de ce sunt grele deciziile pentru Grecia. Şi Guvernul României are resurse suficiente de credibilizare şi una din resursele foarte puternice este legată de absorbţia mai rapidă a banilor europeni, ceea ce înseamnă că cei cu responsabilităţi politice trebuie să se ocupe direct de acest proces.
• Şi când spun responsabilităţi politice mă refer la miniştri şi la primul-ministru, pentru că aici avem o sursă de a ne ajuta investiţiile şi de a crea locuri de muncă, lucru esenţial în perioada următoare.
•  Deci, nu numai întârzierile sunt o problemă, ci şi urmărirea decontării banilor deja cheltuiţi pe programe cu finanţare europeană.
• Aş vrea să vă dau două cifre, ca să înţelegeţi ce se întâmplă pe piaţă atunci când este vorba de finanţarea rambursării de credite sau de finanţarea deficitelor.
• La 1 august, CDS-ul României pentru împrumuturi pe cinci ani era 137 de puncte de bază. Asta este o indicaţie cu privire la dobânzile care s-ar aplica la creditare, fără să fie un indicator precis - cu această dobândă te poţi finanţa. Dar erau 137 de puncte de bază, CDS-ul României.
• La 26 septembrie, deci două luni mai târziu, CDS-ul României era 377 de puncte de bază, fără că România să fi făcut niciun pas greşit, dar aşa a plecat toată regiunea.
•  Aş vrea să înţelegeţi că este o conjunctură economică ce ne obligă la prudenţă.
• Şi, desigur, toţi care înţeleg, cel puţin cei care au cunoştinţe despre cum funcţionează un buget de stat, ştiu foarte bine că nicio ţară nu are de finanţat doar deficitul ei din anul în curs. România are de refinanţat împrumuturile din anii anteriori în cursul anului 2012.
• Deci vreau să înţelegeţi - şi poate am exagerat cu intrarea în aceste detalii - vreau să înţelegeţi că invitaţia mea la prudenţă, la responsabilitate şi mai ales la corectă informare a populaţiei despre situaţia reală este o obligaţie, pentru că nu se poate trece peste acest moment decât fiind solidar.
•  Vreau să ştiţi că României i-ar fi foarte uşor, având convenit deja un deficit de 3% pe ESA, să meargă pe un buget construit cu 3%. Vă asigur, însă, că toate analizele - cu un deficit de 3% deci - vă asigur însă că toate analizele arată că am avea parte de o creditare extrem de scumpă.
• Nu datorită nouă, vă pot da exemplele altor ţări. Spania are acelaşi CDS cu noi, ţară care vine de la triplu A sau de la dublu A. Italia stă mai rău ca noi, are 439 CDS. Ungaria are 514. Bulgaria stă mai bine ca noi, au ţinut mai bine bugetul în mână, ei au la împrumuturile pe cinci ani 329 de puncte de bază. Portugalia, nu mai vorbim, are 1.088 şi eram toţi în admirarea modernizării Portugaliei. Toţi eram în admiraţie pentru Irlanda şi are un CDS de 761.
•  Deci România nu stă rău comparativ cu alte ţări, dar situaţia pe piaţă este nepropice finanţării datoriilor. De aceea, un obiectiv major al guvernului este acela ca, prin buget, să limiteze nivelul de îndatorare. Vă mai dau o explicaţie.
• Până în 2008, bugetul de stat al României a fost consistent ajutat de procesele masive de privatizare

             Nu se vor tăia şi nu se vor impozita pensiile

• până în 2008 bugetul a fost ajutat consisent de procesele de privatizare
• Deci, bugetul de stat nu mai are sursa AVAS, care pe măsura ce privatiza intrau banii în trezorerie
• am mai stabilit cu guvernul un lucru care mi se pare important: bugetul nu trebuie să afecteze investiţiile 
• investiţia publică nu înseamnă drumuri judeţe
• domnii miniştrii care vorbesc de investiţii trebuie să dea avizul cât mai repede
• aici sunt problemele şi astea sunt îngrijorările
• avantajul este că factorul politic şi guvernul este conştient de riscurile care pot apărea în evoluţiile economice
• România are 31,8% nivel de îndatorare 
•  Deci, când mă refer la prudenţă, mă refer la necreşterea cheltuielilor. Ce vă pot spune cert, la această oră, despre pensii este că nu se vor tăia sau impozita suplimentar pensiile. În rest, este o chestiune pe care o analizează Ministerul de Finanţe, guvernul. Deci nu se vor face reduceri, acest lucru a fost stabilit în discuţia de astăzi.
• Reduceri de cheltuieli trebuie să se facă, pentru a proteja investiţiile. Dar trebuie văzut unde sunt cheltuielile care pot fi sistate. Nu ştiu unde. Este o treabă a bugetului de stat, a guvernului să analizeze.
• Trebuie găsite soluţiile cu cel mai mic impact asupra populaţiei atunci când discutăm de reducerea deficitului de la 3% pe ESA la un 1,5-1,7... Undeva aici poate.
• Nu o luaţi ca fiind bătută în cuie. E o speranţă doar. Guvernul trebuie să analizeze unde sunt lucruri care pot fi explicate şi făcute. În niciun caz nu se pune problema reducerii de pensii sau de salarii

Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit în această dimineaţă, la Palatul Cotroceni, cu membrii Guvernului pentru a-i informa pe aceştia cu privire la discuţiile de la Consiliul European, care a avut loc ieri la Bruxelles. UPDATE 2. Întâlnirea de la Cotroceni dintre preşedintele Traian Băsescu şi mai mulţi membri ai Guvernului s-a încheiat după aproximativ două ore. Printre cei care au participat la discuţii s-au numărat Ghorghe Ialomiţianu, Leonard Orban, Elena Udrea, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Ion Ariton, dar şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

ANPC, despre cumpărăturile online de Black Friday: Produsele care nu pot fi returnate

CSAT a decis: Tik Tok l-a favorizat pe Călin Georgescu. Se cer de urgență demersuri de urmărire penală

Premierul Emil Boc a spus, după întâlnirea de la Cotroceni, că mesajul de bază este "prudenţă maximă în context economic internaţional extrem de dificil, care, din nefericire, afectează şi România".

La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Valeriu Turcan, a a nunţat că şeful statului va face o declaraţie de presă în cursul după-amiezii, în cadrul întâlnirii de la Cotroceni fiind  discutate mai multe teme economice, în contextul ultimelor evoluţii internaţionale.

UPDATE1. Premierul Emil Boc şi membri ai Guvernului au sosit la Palatul Cotroceni unde preşedintele Traian Băsescu urmează să-i informeze cu privire la chestiunile abordate la Consiliul European de toamnă.

Discuţiile de la Cotroceni ar putea viza bugetul pe anul viitor, aderarea României la spaţiul Shenghen dar şi utilizarea fondurilor europene, având în vedere că marţi Traian Băsescu se va întâlni, la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Şeful statului anunţa ieri, după şedinţa Consiliului European, că luni va informa Guvernul legat de discuţiile din Consiliu, urmând să susţină ulterior o declaraţie de presă despre riscurile pe care le are România dacă nu se produce o "capitalizare consistentă şi corectă".

"Mâine (luni - n.r.) dimineaţă voi informa Guvernul despre Consiliu şi perspective şi după ce mă întâlnesc cu reprezentanţi ai Guvernului voi avea o declaraţie de presă în care să intrăm mai bine în detalii cu privire la riscurile pe care le are România dacă nu se produce o capitalizare (a băncilor europene - n.r.) consistentă şi corectă", a declarat şeful statului duminică seara la Bruxelles, după ce a participat la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE. CITIŢI ŞI:

• Traian Băsescu: Olanda şi Finlanda nu şi-au respectat un angajament politic
• Traian Băsescu: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni