Reducerea contribuţiilor sociale şi micşorarea birocraţiei sunt necesare pentru a menţine România în atenţia companiilor străine care vor să se extindă în această zonă a Europei.

Plecarea finlandezilor de la Nokia nu poate fi pusă pe seama a ce a făcut sau nu România. Nokia are probleme mari la nivel de corporaţie. Închiderea fabricilor înainte de a deveni nerentabile este o mişcare normală. Însă problema atragerii de noi investitori, pentru care ne luptăm acum nu doar cu economiile vecine, ci şi cu cele dezvoltate, este tot mai mare.

Înaintea crizei care a debutat la noi în 2009, România era pe locul 40 în clasamentul Forbes al celor mai bune ţări pentru afaceri, dintr-un total de 134 de state. Ţara noastră a coborât pe locul 44, în clasamentul de anul trecut, şi pe locul 52 în cel din acest an. Din Uniunea Europeană doar Grecia mai este considerată mai indezirabilă pentru afaceri decât noi. La capitolul "povara fiscală" stăm chiar mai prost, locul 111, iar la libertate monetară ne plasăm pe poziţia 78. Libertatea comercială este singurul sector la care suntem performanţi şi ocupăm locul 11.

Deteriorarea mediului de afaceri autohton este vizibilă în ultimii aproape trei ani. Tăierile de cheltuieli bugetare nu au fost suficiente pentru echilibrarea bugetului, astfel încât a fost nevoie de majorarea cotei de TVA şi a unor accize. Avantajul obţinut, în 2005, prin introducerea cotei unice de impozitare de 16%, a fost anulat de majorarea celorlalte taxe. Iar cele mai reclamate taxe nu sunt cele pe profit, ci cele pe muncă. Taxele şi impozitele sociale obligă la plata către stat a unei cote de circa 81% din salariul net. Foarte mult, iar investitorii reclamă acest lucru de fiecare dată când vorbesc despre afaceri în România.

Reducerea taxelor afectează investiţiile statului

Bulgaria practică o cotă unică de 10%, Serbia de 14%, Ucraina de 15%, la fel ca Cehia, Slovacia are un nivel unic de 19%. Ungaria, care şi-a majorat cota de taxă pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 25%, a anunţat că, de anul viitor, va renunţa şi la cota unică de 16% în favoarea uneia progresive. S-ar putea spune că România nu este mai fiscalizată decât statele din jur. Din păcate, nu stă nici mai bine din cauza nivelului contribuţiilor sociale. Strategia fiscal-bugetară pentru următorii doi ani prevede diminuarea acestora cu două puncte procentuale, nivel insuficient pentru a deveni competitivi. Dar pot fi reduse mai mult contribuţiile sociale? "Între orice decizie, cred că reducerea CAS ar fi cea mai binevenită", spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. Oficialul a mai spus însă şi că orice relaxare fiscală ar susţine investiţiile private, dar ar însemna bani mai puţini pentru cele 40.000 de proiecte publice începute şi neterminate.

Ministerul de Finanţe a realizat, recent, modificări ale Codului Fiscal tocmai pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri. Măsuri, precum reducerea sau anularea penalităţilor pentru obligaţiile restante la bugetul de stat, au fost primite foarte bine.

Cu toate acestea, o serie de măsuri adoptate sunt considerate absurde, precum majorarea impozitului cu până la 40% pentru clădirile nereevaluate, iar cele cerute de afacerişti nu au fost incluse. "O măsură utilă ar fi fost introducerea obligaţiei statului de a plăti dobânzi pentru sumele stabilite abuziv de către inspectorii fiscali, pentru care investitorii obţin câştig de cauză în instanţă", spun specialiştii de la LeitnerLeitner, care adaugă că măsura "ar fi putut reprezenta o pârghie de responsabilizare a inspectorilor fiscali".

România păstrează încă avantajul salariilor mici şi a unei cote unice de impozitare reduse. Dar, în condiţiile în care taxarea muncii este excesivă, infrastructura suferă masiv, iar corupţia şi birocraţia sunt reclamate de toţi oamenii de afaceri, va fi foarte greu să atragem investitori.

FINANŢARE

"Secretul" stă în banii de la UE

Şansa României de creştere este absorbţia fondurilor europene. Conform datelor oficiale, sunt în lucru proiecte în valoare de 14 miliarde de euro, a căror implementare ar trebui să înceapă de anul viitor. Numai că statul român va trebui să ajungă la o cheltuială zilnică de 15 milioane euro pentru prefinanţare pentru a absorbi integral fondurile europene care ne sunt alocate, conform unui raport al Societăţii Academice Române. Ritmul de cheltuieli din prezent este de doar 1,13 milioane euro pe zi.

Exemplul Poloniei ne arată că utilizarea fondurilor europene ar putea creşte PIB-ul cu până la 0,9% şi forţa de muncă angajată cu până la 6%. Realizarea proiectelor ar putea acoperi necesarul de investiţii pentru următorii ani şi ar putea fi realizată de către noi, fără să mai fie nevoie de facilităţi fiscale pentru investitorii străini.