Fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a ţinut sub capac jaful de la Hidroelectrica. El şi şase directori sunt judecaţi pentru complot.

Şase directori ai Hidroelectrica şi fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş sunt judecaţi pentru fraudarea societăţii cu 165 de milioane de euro. Aceştia sunt acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale. În condiţiile în care, în 2003, în România se înregistra o secetă fără precedent în ultimii 50 de ani, şefii societăţii Hidroelectrica trebuiau să invoce clauza forţei majore în contractele pe care le aveau în desfăşurare şi nici nu au renegociat preţurile. Au făcut-o, într-un final, însă pentru societăţile care furnizau curent electric populaţiei, nicidecum în cazul firmelor "băieţilor deştepţi" din energie. Neavând energie pentru a onora contractele, conducerea Hidroelectrica, reprezentată de directorii generali Eugen Pena şi Traian Oprea, a decis să cumpere megawaţi cu un preţ de patru ori mai mare decât cel produs de propria societate. În acest fel a rezultat o pagubă în dauna societăţii de 165 milioane de dolari.

Publicitate de miliarde

La un moment dat, societatea nu mai avea cu ce plăti cei aproximativ 5.000 de angajaţi. Cu toate acestea, conducerea Hidroelectrica a cheltuit sume exorbitante pe publicitate inutilă, acţiuni de protocol, sponsorizări şi stimulente. Cu titlu de exemplu, în 2003, societatea a cheltuit 4,34 miliarde de lei vechi numai pentru publicitate. Din acestă sumă, 26.671.428 de lei reprezintă "Cheltuieli de reclamă şi publicitate, fără contract de publicitate".

Cheltuielile de nababi nu s-au limitat doar la publicitate. Deplasările au reprezentat o altă gaură neagră în bugetul societăţii. Astfel, în 2002 , decontările deplasărilor arată că s-au cheltuit 5,8 miliarde de lei vechi, valoare care a crescut până la 13 miliarde în 2005. Diurna de deplasare era stabilită la 65% din valoarea salariului zilnic brut. Şefii instituţiei se cazau la hoteluri de patru stele şi nu la trei, aşa cum se stipulează în contractul colectiv de muncă. Se decontau, de asemenea, 10 litri de combustibil la 100 de kilometri parcurşi, chiar dacă normele interne impuneau doar 7,5 litri/100km.

Controlul lui Şereş

În mai 2006, în urma unor semnale apărute în presă despre jaful generalizat de la Hidroelectrica, Codruţ Şereş, ministrul Economiei de atunci, şi-a trimis Corpul de Control pentru a analiza situaţia la faţa locului. După trei luni, Toma Iolando, şeful departamentului, finalizează Raportul preliminar privind "respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul tranzacţiilor cu energie electrică, în perioada 2000 - 2006, la societăţile comerciale şi companiile naţionale din cadrul Sistemului Energetic Naţional". Raportul avea 1.412 file.

La o săptămână de la finalizarea acestuia, procurorul general, Laura Kovesi, solicită ministerului Economiei documentul. Şereş a tras de timp trei luni, fără a susţine că nu vrea să trimită documentul la Parchet.

În acest timp, Iolando a trimis, din proprie iniţiativă, o copie a celor constatate la Parchet. După o altă lună, Şereş transmite procurorilor că verificările nu s-au încheiat. În noiembrie 2006, Şereş transmite la Parchet un alt document, întocmit de o altă persoană, raportul conţinând şapte pagini.

Contract de 1% din PIB

În acest interval, Iolando a fost destituit. Ce spunea raportul prim întocmit de funcţionarul dat afară de Şereş: Cel mai important contract bilateral făcut de S.C. Hidroelectrica S.A. a fost încheiat la data de 14.01.2004, fără respectarea reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei şi la preţuri ineficiente din punct de vedere economic de la momentul încheierii contractului până în prezent. Valoarea contractuală pe perioada de 10 ani a energiei electrice tranzacţionabile depăşind 1% din Produsul intern brut al României, în anul semnării contractului.

Mizeriile lui Şereş

Printre alte măsuri care trebuiau luate, Iolando recomanda trimiterea materialului la Poliţie şi Parchet, precum şi "destituirea din funcţie a tuturor membrilor conducerii executive centrale a S.C. Hidroelectrica S.A".

Potrivit procurorilor, în momentul în care Şereş a văzut adevăratul raport, a dat ordin verbal ca documentul să nu iasă din minister. Imediat, au început presiunile asupra funcţionarului, totul culminând cu percheziţionarea fişetului acestuia şi obligarea lui Iolano să formuleze o notă explicativă privind presupuse scurgeri de informaţii către presă. Aceste mizerii au fost ordonate de Şereş, fără a cunoaşte că adevăratul raport era deja trimis la Parchet.

După ce un nou scandal de spionaj a explodat în presă şi ministrul Şereş şi-a dat demisia, Toma Iolando a transmis noului ministru, Varujan Vosganian, documentul original despre dezastrul de la Hidroelectrica. Nu a primit niciun răspuns.

Negustorii de energie

Procurorii îi cataloghează pe şefii de la Hidroelectrica drept "negustori de energie". "Specialiştii din sistem audiaţi în cauză au subliniat faptul că doar norocul şi priceperea dispecerilor a împiedicat producerea unor fenomene dezastruoase, în situaţiile în care s-a funcţionat fără nicio rezervă de putere".

În acelaşi timp, "lipsa totală de pregătire a celor care au gestionat problemele şi, în primul rând, totala nepregătire a celor care au asigurat managementul S.C. Hidroelectrica S.A., aceştia fiind doar simpli "negustori de energie", fără vreo pregătire pe care o reprezintă sistemul energetic naţional".

1.412 file avea raportul preliminar privind respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul tranzacţiilor cu energie electrică, în perioada 2000 - 2006

DELASARE

Directorul inexistent Oprea nu-şi aminteşte mare lucru

Ce a declarat fostul director adjunct Traian Oprea, la Parchet. "Cu referire la activarea clauzei de forţă majoră de către S.C. Hidroelectrica S.A., afirm că nu am participat la vreo discuţie, cu ocazia căreia s-a decis faţă de care contracte de furnizare de energie electrică va fi activată această clauză. În ceea ce priveşte susţinerea lui Pena, că mi-ar fi solicitat expres înainte de a pleca în concediu să mă ocup şi să fac demersurile necesare în vederea activării clauzei de forţă majoră pentru toate contractele de furnizare a energiei electrice, nu corespunde adevărului . Aşa cum am precizat şi mai sus, decizia comunicată de învinuit a fost în sensul activării clauzei doar pe cele 8 contracte de furnizare cu S.C. Electrica S.A.. Şi din, câte reţin, şi pentru o lună în contractele de export".

Delăsarea directorului adjunct Traian Oprea reiese şi din altă declaraţie a acestuia. "S-a făcut o analiză, nu ştiu de cine, a situaţiei existente, raportat la previziunile secetei hidrologice. Nu îmi amintesc la acest moment care au fost pierderile estimate".

CONTRACTE

În ciuda lipsei acute de precipitaţii, societatea de stat a încheiat patru contracte noi de furnizare de energie, pe o perioadă de 10 ani. Motivele acuzaţiilor de complot şi subminarea economiei

În acelaşi rechizitoriu, procurorii DIICOT dezvăluie contractele cu dedicaţie semnate de fostul director general al Hidroelectrica, Traian Oprea: "În perioada de prohibiţie determinată de ANRE, respectiv 24.03.2003 - 08.09.2004, a semnat contractele noi, pe o perioadă cuprinsă între 9-10 ani, cu S.C. Luxten S.R.L., S.C. Euro - Pec S.R.L. şi cu S.C. Electromagnetica S.A., în care s-au mărit cantităţile de energie şi durata derulării acestor contracte, contrar prevederilor legale, fapt ce a accentuat starea de pericol a Sistemului Energetic Naţional".

Oprea a motivat semnarea acestor contracte prin faptul că avea nevoie de garanţii bancare pentru obţinerea mai multor credite.

DIP nu a ştiut nimic

În cauză au fost audiate şi alte personaje cu "greutate". Deşi era în pericol întreg sistemul energetic naţional, fostul ministru Dan Ioan Popescu a declarat procurorilor: "Nu am ştiut de niciun raport de acest gen, nu mi-au fost aduse la cunoştinţă evenimente deosebite care să semnaleze majora disfuncţionalitate a Sistemului Energetic Naţional şi care, aşa cum rezultă din aceste rapoarte, puteau pune în orice moment siguranţa funcţionării Sistemului Energetic Naţional. Nu pot da nicio explicaţie în ceea ce priveşte faptul că nu am fost informat, singura apreciere pe care pot să o fac este existenţa unei rele credinţe în exercitarea atribuţiilor şi lipsă de profesionalism a factorilor de răspundere direct implicaţi în gestionarea acestor probleme".

Alţii susţin altceva

Eugen Pena a spus exact contrariul, arătând că a fost singurul care a susţinut aplicarea clauzei de forţă majoră, în pofida opoziţiei vehemente a tuturor factorilor de decizie din sectorul energetic, inclusiv a ministrului de resort la acea dată, Dan Ioan Popescu.

Acelaşi lucru l-a susţinut şi Cristina Zoica Ion, un alt martor din dosar. "Doresc să precizez că mesajul ministrului de la acea dată, Dan Ioan Popescu, a fost destul de explicit, în sensul că, în cazul în care Hidroelectrica nu renunţa la activarea clauzei va fi destituită atât conducerea cât şi membrii Consiliului de Administraţie, în sensul revocării ordinului de numire. Cheltuielile judiciare cu această anchetă s-au ridicat la 870.000 de euro, dosarul având 600 de volume.

Alţi inculpaţi în dosar: Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicolae Opriş, Georgeta Iosif. Cu toţii s-au ales cu sechestru pe avere.