Această concluzie se poate trage din interviul pe care Neelie Kroes, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu Agenda Digitală, l-a acordat "Evenimentul zilei".

Neelie Kroes a avut o serie de întâlniri la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi ministrul Comunicaţiilor Valerian Vreme în care au discutat despre rolul României în Agenda Digitală şi cele 86 de milioane de euro din Fonduri Structurale pentru care autorităţile ar trebui să depună proiecte viabile în domeniul IT&C. EVZ: Ce înseamnă Agenda Digitală a UE pentru cetăţenii europeni şi care sunt paşi pe care trebuie să îi urmăm pentru a îndeplini Strategia Europeană până în 2020? Neelie Kroes: O creştere economică inteligentă este o creşteră digitală. Suntem cu ceva paşi în urmă şi trebuie să ne reparăm economia. Trebuie să ne concentrăm pe rolul pe care îl joacă Europa de acum încolo în acest proces de creştere, pentru că acesta este viitorul şi trebuie să sprijinim economia digitală. Oportunităţile digitale sunt o cale bună pentru creşterea economic. Vorbim despre o creştere de 12% în acest sector. Investiţiile în IT&C şi activităţile economice în IT sunt mai mari decât economia Belgiei. Portofoliul meu este conectat cu domenii ca energie, mediu, cultură, educaţie. Este un instrument care pune în mişcare toţi acest factori. Sunt toate foarte apropiate. Agenda digitală este planul meu de a folosi puterea tehnologiilor digitale, inclusiv Internetul, pentru a stimula prosperitatea Europei şi bunăstarea cetăţenilor săi. Dar, în acest moment, prea mulţi oameni din Europa au de a face cu viteza redusă a Internetului în bandă largă, piaţa digitală unică este subdezvoltată, oamenii nu au încredere în on-line. Vrem să asigurăm acces la internet foarte rapid care va permite cetăţenilor să facă cumprături, să creeze, să înveţe, să socializeze şi să interacţioneze on-line şi este, de asemenea, esenţial pentru ca economia să crească. Obiectivul Agendei digitale europene este de a aduce conexiuni internet de 30 Mbps sau mai mare pentru toţi europenii până în 2020, cu o jumătate dintre gospodăriile abonate la conexiuni de 100 Mbps sau mai mari.

Cum se integrează România în acest proces şi care este nivelul la care am ajuns? Sunt impresionată de nivelul ridicat la care lucrează specialiştii voştri în IT, este remarcabil. Îi puteţi folosi mai mult, decât o faceţi până în acest moment. În plus, Constanţa, de exemplu, are cea mai mare creştere de viteză a Internetului în bandă largă. Este remarcabil. Şi nu doar Constanţa, mai sunt şi alte oraşe. Însă, după aceste două lucruri pozitive, ştim că 58 % dintre români nu au folosit niciodată Internetul, de douări ori mai mult decât procentul Uniunii Europene. Targetul meu în următorii ani este să coborâm de la 24% la 16% procentul de persoane care nu au folosit până acum Internetul. Luând în considerare că putem conecta întreaga Europă, şi activităţile sale la graniţă, printr-o singură piaţă digital, putem vorbi mai uşor despre sănătate, îmbătrânire, congestia urbană, e-guvernare. Nu este de ajuns ca autorităţile să spună ce trebuie făcut. Lucrurile nu trebuie să mearga numai de sus în jos, ci şi de jos în sus, de la oameni. Nu este de ajuns ca Comisia, guvernul, ministrul să explice şi să dezvolte o strategie, ci oamenii trebuie să cunoască aceste lucruri şi să ajute în acest sens.

86 de milioane de euro pentru proiecte de IT

În timpul vizitei dvs. în România v-aţi întâlnit atât cu preşedintele Traian Băsescu, cât şi cu premierul Emil Boc şi cu ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Valerian Vreme. Care au fost temele de discuţie şi ce targeturi are România de îndeplinit în perioada următoare? Preşedintele cunoaşte aceste probleme şi este interest de aceste lucruri. L-am rugat să se întâlnească cu reprezentanţii câtorva firme din domeniu pentru a afla cum pot face în aşa fel încât lucrurile să meargă şi de jos în sus, nu doar de sus în jos. Este vorba despre EOS Foundation Romania, IREX şi Microsoft. Firmele pe care i le-am recomandat sunt foarte active şi fac lucruri foarte interesante. Atunci când vorbim despre e-guvernare şi taxarea electronică, acestea trebuie să ajungă şi la urechile oamenilor. Am discutat despre rolul României în Agenda Digitală, despre folosirea celor 86 de milioane de euro din Fondurile Structurale. Ministrul a promis că în câteva zile se va lua o decizie.

Finlanda a fost prima ţară care a introdus cardurile de identitate electronică în 1997. În România, de-abia anul acesta ministrul Comunicaţiilor a anunţat proiectul de implementare a e-ID-urilor. Ce va însemna asta pentru România şi pentru cetăţenii ei, ca cetăţeni europeni? România este cu un pas în urmă faţă de alte ţări, dar sunt multe altele din UE care sunt în plin proces. Acesta va fi viitorul. Într-un fel ieşim din epoca de piatră şi intrăm în epoca virtuală. Este o schimbare totală de gândire, o schimbare a virtualului versus realitatea în care trăim. Cardurile electronice de identitate or să fie ca un paşaport cu foarte multe informaţii, care vor face viaţa mult mai uşoară cetăţenilor. Când vorbim despre momentul acest lumea virtuală devine realitate, nu mai există diferenţe.

Pe de altă parte, până în 2010, potrivit declaraţiei de la Manchester cu privire la e-guvernare, cetăţenii europeni şi întreprinderile trebuiau să fie capabili de a beneficia de mijloace sigure de identificare electronică care maximizează confortul utilizatorilor respectând în acelaşi timp reglementările privind protecţia datelor, România a întârziat în acest proces. Există urmări negative pentru ţara noastră? Potrivit ultimei revizuiri cu privire la serviciile de e-guvernare în UE, România a rămas în urmă faţă de restul ţărilor în acest domeniu. În ceea ce priveştere debutul în acest domeniu, România se află pe cel mai mic loc în UE, atât pentru cetăţeni (la 8%), cât şi pentru oamenii de afaceri (la 50%). În ceea ce priveşte furnizarea de servicii on-line, România este mult sub media UE în ambele servicii pentru cetăţeni (la 50%) şi pentru oamenii de afaceri (la 75%). Însă, există loc de îmbunătăţiri şi serviciile mele sprijină România şi toate celelalte ţări din UE pentru a produce cele mai inovatoare servicii publice online. În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat un Plan de acţiune pentru guvernarea electronică care are ca scop să crească serviciile la 50% dintre cetăţenii UE până în 2015 şi să pună la dispoziţie un număr de servicii transfrontaliere. Într-o piaţă digitală unică adevărată, oamenii ar trebui să poată aplica on-line pentru a studia, pentru a locui sau pentru a ieşi la pensie oriunde în UE. Tehnologiile digitale sunt menite să ne facă viaţa mai uşoară. Planul de acţiune pentru guvernare electronică prevede acţiuni de consolidare a mobilităţii personale în Piaţa Unică datorită serviciilor digitale. Vrem să facem administraţiile publice mai transparente în beneficiul cetăţeanului. Unul dintre obiective este de a oferi cetăţenilor acces electronic la datele lor cu caracter personal, în strictă conformitate cu cerinţele de protecţie a datelor, şi a le permite să urmeze on-line fiecare etapă a procedurii administrative, precum şi de a finaliza o sarcină administrativă on-line oriunde în UE. Planul de acţiune susţine ca servicii inovatoare să fie accesibile nu numai prin intermediul internetului, dar, de asemenea, prin intermediul televiziunii, telefoanelor mobile sau a altor aparate electronice. Până la sfârşitul anului 2011, statele membre trebuie să convină asupra unui număr de servicii publice transfrontaliere, care urmează să fie lansate între 2012 şi 2015, şi asupra modului în care acestea ar putea fi introduse.

În România există trei mari furnzori de servici de certificare şi doar unul de marcare temporală. Aceştia au eliberat aproximativ 100.000 de certificate digitale calificate. Care este ponderea deţinătărilor de astfel de certificate în UE şi care este ţara cu cea mai mare pondere? Dar cu cea mai mică? Nu avem date despre certificatele digitale calificate pentru toate ţările din UE. Avem o imagine parţială a situaţiei din statisticile pe 2010 ale Forumului Autorităţilor Europene de Supraveghere pentru semnătura electronică (FESA), pe baza datelor furnizate de către autorităţile naţionale de supraveghere. Din păcate, ei nu au date despre România. Plaja eliberării certificatelor calificate în statele membre este foarte mare şi pleacă de la zero (în Cipru, Marea Britanie, Malta şi Danemarca), la milioane (în Belgia, Estonia şi Italia).

Care este strategia UE pentru a impune ţărilor utilizarea unor astfel de soluţii mult mai eficiente în interacţiunea cu statul? În Agenda Digitală pentru Europa, am anunţat planul meu de revizuire a cadrului legal privind semnătura electronică, pentru a clarifica conceptele sale, a simplifica utilizarea acestuia, a elimina obstacolele din calea interoperabilităţii şi creşterea certitudinii juridice a tranzacţiilor electronice. În acest sens, provocările asociate cu un ciclu complet de schimbări, ce trebuie finalizate de o tranzacţie securizată (ex. sigilii electronice, marcă temporală, furnizarea de către Guvern a unei adrese de e-mail pentru fiecare cetăţean, arhivarea şi înregistrarea e-mail-urilor ), vor fi abordate. Voi veni cu o propunere pentru cadrul de funcţionare anul viitor. "Avem nevoie servicii electronice sigure" Ce ar trebui să facă autorităţile din România, ce campanii de promovare a acestor proiecte, pentru a-i convinge pe români că aceasta este calea bună de urmat şi că toţi trebuie să ajutăm în simplificarea procesului birocratic? Cred că stabilirea condiţiilor de lucru corecte şi funcţionare sistemului depind, în primul rând, de UE şi de autorităţile naţionale. Dacă oamenii văd că soluţiile sunt bune şi accesibile, atunci ei nu vor avea nevoie să fie convinşi. Consolidarea încrederii în tranzacţiile electronice este o condiţie necesară pentru dezvoltarea unei pieţe digitale unice, de la care cetăţenii, întreprinderile şi autorităţile publice ar putea beneficia pe deplin. Pentru a face acest lucru avem nevoie servicii electronice sigure care respectă viaţă privată a utilizatorilor, care oferă certitudine juridică, care asigură tranzacţii sigure, locuri de muncă la nivel transfrontalier şi care sunt recunoscute de către toate sectoarele de activitate, dar care sunt ieftine şi uşor de folosit şi care sunt sub controlul strict al părţilor tranzacţiei.

Oamenii nu au încredere în calculatoare şi în tot felul de dispozitive electronice şi cred că pot fi înşelaţi mai uşor dacă le folosesc. Şi avem destule exemple de hacking şi phishing în acest sens. Cât de importantă este securitatea cibernetică în Agenda Digitală? Mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Dacă ar trebui să menţionez două dintre priorităţile mele în acest mandat, acestea sunt securitatea cibernetică şi protecţia minorilor. Trebuie să muncim în continuare. Interesant este că produsul unei companii româneşti, foarte bună în securitatea cibernetică, a fost cumpărat de Microsoft (antivirusul RAV, de la GeCAD - n.r.). Este dovada vie că se poate. Avem şi o agenţie europeană, ENISA, care dă ţărilor membre oportunitatea să creeze propriul sistem de protecţie cibernetică. Nu putem face toate lucrurile singuri, nici Bruxelles-ul, nici statele membre. Este foarte important ca oamenii să aibă încredere. Şi atunci poţi să le garantezi 100% încredere? Nimic din această lume nu îţi poate oferi 100% încredere. Este vorba despre o cooperare apropiată între toţi cei implicaţi Comisia Europeană, guvernele statelor mebre. Dacă nu suntem atenţi când folosim toate acestea este foarte posibil să le pierdem. "Piaţa va funcţiona din nou"

În 2010, România a ajuns la un procent de 13,7% de penetrarea a conexiunii la Internet de bandă largă. Ministrul Valerian Vreme a anunţat că zonele din mediul rural din România care nu au conexiune de internet în bandă largă vor fi acoperite în următorii doi ani. Credeţi că este un termen viabil? Cum va susţine UE acest proiect, în afara finanţării de 86 de milioane de euro? Ar fi grozav. Este de competenţa guvernului român să îndeplinească aceste promisiuni, iar eu cred în ceea ce spun guvernele. Vorbim despre bani care sunt disponibili pentru acest gen de proiecte, dar atunci când vorbim despre planuri realiste. Sunt încântată că la ultimele dicuţii bugetare nu am obţinut doar resurse pentru inovaţii, ci şi noi fonduri conectate fondurilor europene. Acesta este un instrument inovativ pentru a pune mai mulţi oameni în mişcare, printre care şi alţi investitori. Însă, vorbim despre alţi investitori care sunt interesaţi, dar atunci când vor fi siguri că lucrurile sunt puse bine la punct.

Ce părere aveţi despre listarea la bursă a Romtelecom? Pe parcursul ultimelor două decenii, sectorul de telecomunicaţii al UE s-a îndepărtat de monopolurile puternice ale serviciului public şi a mers către privatizare şi concurenţă. Astfel că, privatizarea Romtelecom în 1998 a fost parte din această tendinţă. Comisia nu are nici o opinie particulară cu privire la structura de proprietate a operatorilor individuali de telecomunicaţii, însă insistăm ca cerinţele legislaţiei UE să se respecte. Noi monitorizăm această situaţie, şi punerea în aplicare a tuturor regimurilor UE în domeniul telecomunicaţiilor pe întreg teritoriul UE pentru a garanta dezvoltarea concurenţei pe piaţa internă, în beneficiul cetăţenilor şi întreprinderilor europene. În ceea ce priveşte metoda de privatizare, cum ar fi listarea la bursa, eu sunt convinsă că autorităţile române sunt cele mai în măsură să evalueze şi să decidă. În orice caz, este esenţial ca în statele membre care păstrează în continuare controlul asupra operatorilor de telecomunicaţii să nu existe influenţe ale departamentelor guvernamentale sau organismelor responsabile pentru reglementarea sectorului telecomunicaţiilor, precum şi a departamentelor care se ocupă cu dreptul de proprietate şi de control al societăţilor.

Aţi anunţat de curând micşorarea tarifelor de telefonie mobilă în Roaming. Mai plănuiţi astfel de schimbări în acest domeniu? Piaţa va funcţiona din nou. Nu a funcţionat până acum. Nu exista competiţie. Trebuie să dăm oportunităţi şi alternative operatorilor pentru avea parte de infrastructură şi să vină cu propriul pachet, pentru ca tu ca şi client atunci când treci graniţa să poţi alege între a păstra propria ta companie de telefonie sau poţi alege una de acolo. Vei avea numărul tău de telefon şi acelaşi SIM. Vă asigur că piaţa va funcţiona din nou, asta înseamnă competiţie şi preţuri mai mici.

Kroes cere ajutorul reţelelor de socalizare pentru protejarea minorilor Într-o postare pe pagina dvs. de FB aţi precizat că sunteţi dezamăgită de reţelele de socializare că nu setează îmi mod implicit profilele minorilor pe modul privat şi că dorţi o asumare în acest sens din partea lor. Aţi ajuns la o înţelegere cu siteurile reţelelor de socializare? Bineînţeles că sunt dezamăgită de faptul că doar două site-uri de reţele sociale (Bebo si MySpace) au profiluri pentru minori în modul "privat" în mod implicit. Am cerut în mod repetat remedierea acestei situaţii din industrie, ca parte a acordului de auto-reglementare pentru protecţia minorilor on-line. Această revizuire este una dintre acţiunile-cheie ale agendei mele digitale pentru Europa. Dar există unele semne pozitive că suntem pe drumul de a obţine acest angajament. Luna trecută la Adunarea Agendei Digitale am primit sugestii cu privire la revizuirea cadrului de reglementare de la auto-grupuri, inclusiv producătorii de dispozitive mobile si console de jocuri, furnizorii de servicii internet, furnizorii de reţele de servicii sociale, aplicaţiile mobile şi furnizori de conţinut, organizaţii de consumatori, cercetători, organizaţiile de copii, pentru tineri, părinţi şi profesori. Mă aştept ca industria să prezinte un proiect de acord nou până în noiembrie 2011. Este esenţial să facem acest lucru, nu doar pentru a proteja minorii din lista de contacte nedorite, ci şi pentru a proteja reputaţia lor online. Tinerii nu înţeleg pe deplin consecinţele divulgării detaliilor despre viaţa lor personală on-line. Educaţia şi îndrumare părintească sunt necesare, dar trebuie asigurăm şi noi protecţie până când aceşti tinerii vor putea lua decizii bazate cunoaşterea consecinţelor.

Cum credeţi că va arăta Internetul peste 50-100 de ani? Internetul s-a schimbat atât de mult în ultimul deceniu, încât nici nu îmi pot imagina cum va fi peste 100 de ani, dar pot spune că ne îndreptăm spre o lume care este mult mai inteligentă, în care informaţiile generate de oameni şi de mediile noastre pot fi utilizate productiv în timp real. În oraşele europene din viitorul apropiat semafoarele, transportul public, parcarea, maşinile sau cetăţenii înşişi vor oferi informaţii în timp real - colectate folosind senzori - care pot fi exploatate în orice moment. Oraşele şi regiunile digitale vor "vorbi unul cu altul", prin componentele de reţea legate între ele şi vor transforma datele în informaţii utilizabile, fără a încălca viaţa privată. Digitalizarea şi interconectarea va oferi atât cetăţenilor, cât şi administratorilor posibilitatea de a lua decizii informate pentru a îmbunătăţi starea generală.