Răspunsul ezitant al liderilor europeni la criza datoriei statului elen ar putea declanşa o nouă recesiune mondială în următorii trei ani, avertizează Fondul Monetar Internaţional.

După ce miniştrii de finanţe din UE au amânat, pentru luna viitoare, acordarea unei tranşe în valoare de 12 miliarde de euro Greciei, Fondul Monetar Internaţional s-a lansat în critici fără precedent la adresa liderilor europeni, scrie cotidianul britanic "The Guardian".

"Decidenţii politici se află în faţa unor dileme incomode, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la deznodământul situaţiei. În faţa unor probleme financiare complexe, incapacitatea de a lua măsuri decisive ar putea rapid genera tensiuni care să cuprindă nucleul zonei euro şi să aibă repercusiuni globale... un final dramatic nu poate fi exclus", se arată în evaluarea anuală a zonei euro relizată de FMI.

UE trebuie să pună capăt "dezbaterilor neproductive", recomandă instituţia financiară cu sediul la Washington.

Îngrijorare în Statele Unite

Tonul criticilor la adresa liderilor europeni l-a dat, luni, chiar directorul general interimar al Fondului Monetar Internaţional, americanul John Lipsky, care exprimă inclusiv poziţia Statelor Unite în privinţa eforturilor de salvarea a Greciei de la intrarea în incapacitate de plată.

John Lipsky a subliniat că statele europene trebuie să urmărească un obiectiv major: "Este vorba despre evitarea propagării crizei de la periferia Europei spre centru şi, de aici, spre restul lumii".

La rândul său, secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner, a făcut apel, ieri, la liderii europeni să vorbească "pe o singură voce, o voce clară" despre criza economică traversată de Grecia.

Test în parlament pentru premierul Papandreou

Guvernul premierului socialist grec, Georgios Papandreou, a solicitat, aseară, votul de încredere al parlamentului, acesta fiind un pas crucial pentru primirea celor 12 miliarde de euro de la FMI şi UE, scrie BBC.

În cazul unui rezultat favorabil, executivul de la Atena ar urma să supună aprobării legislativului, pe 28 iunie, pachetul de măsuri de austeritate care să permită economisirea a 28 de miliarde de euro în perioada 2012-2015.

Dacă totul merge conform planurilor guvernului şi pachetul este adoptat, miniştrii de finanţe din zona euro se vor reuni pe 3 iulie şi Grecia ar putea intra în posesia celor 12 miliarde de euro la jumătatea lunii viitoare. "Este cea mai mare criză cu care Europa se confruntă după al Doilea Război Mondial.“ OLLI REHN, comisar european

EXERCIŢIU DE AUSTERITATE

Dacă Grecia proceda ca România?

Grecia şi-ar fi putut uşura cât de cât situaţia actuală dacă implementa în urmă cu câţiva ani măsuri de austeritate asemănătoare celor pe care România, de exemplu, a început să le pună în practică în 2010. Însă este greu de crezut că acum 4-5 ani vreo autoritate europeană ar fi putut anticipa criza, aşa încât să impună statului elen să ia din timp măsuri de reducere a datoriei.

În plus, este greu de crezut că sectorul public de atunci din Grecia ar fi putut impune un asemenea exerciţiu de autodisciplină. Acesta a fost ani la rândul administrat în beneficiul clientelei politice, a spus, pentru EVZ, profesorul de economie Daniel Dăianu. "În zona euro, Grecia oferă cel mai bun exemplu de sector public hipertrofiat, care a putut aduce o ţară la sapă de lemn", a spus Dăianu.

În opinia economistului, Grecia are nevoie în prezent de ştergerea unei părţi consistente din datoria publică, pentru a-şi reveni. "Datoria, care ajunge în prezent la circa 150 – 160% din PIB, ar trebui redusă la aproape jumătate", a spus Dăianu.

Statul elen are nevoie de soluţii radicale nu doar pentru că este într-o situaţie foarte proastă, ci şi pentru că este lipsit de anumite instrumente pentru a echilibra deficitele. Diferenţa dintre Grecia şi România este că noi avem încă la înde mână leul şi putem folosi deprecierea monedei naţionale pentru a echilibra deficitele externe, ceea ce Grecia nu poate face, deoarece se află în zona euro, şi nu poate influenţa evoluţiile monedei europene.