ANALIZĂ EVZ. În sistemul judiciar din România, reaua-credinţă şi grava-neglijenţă imputabile magistraţilor au rămas doar delicte teoretice, prevăzute de lege, dar niciodată dovedite.

Guvernul caută de mai mulţi ani o cale prin care să recupereze de la magistraţi sumele pe care statul român este obligat să le plătească în urma condamnărilor la CEDO, dacă acele condamnări au avut drept cauză erorile judiciare comise de judecători sau procurori cu rea-voinţă sau din gravă neglijenţă.

Daune de milioane de euro pe an

Sumele plătite anual ca despăgubiri sunt de ordinul milioanelor de euro. De exemplu, pentru deciziile CEDO rămase definitive anul trecut, România are de plătit daune de aproape 7,5 milioane de euro. Din aceştia, despăgubirile aferente condamnărilor date în 2010 sunt de circa 3,6 milioane de euro, restul fiind aferente unor cazuri care au fost pronunţate în 2009, dar au rămas definitive în 2010.

În anii precedenţi, statul a avut de plătit sume şi mai mari: 8 milioane de euro în 2007 şi câte 12 milioane de euro în 2008 şi 2009.

BLOCAJ

Vinovăţia "robelor", pierdută în proceduri

Constituţia României din 2003 prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate cetăţenilor prin erori judiciare, însă precizează că răspunderea statului "nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

Legile care guvernează sistemul judiciar precizează că statul are dreptul să pornească în instanţă o acţiune în regres împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară şi să recupereze de la el daunele achitate justiţiabilului. Aici, lucrurile se poticnesc însă în hăţişurile procedurilor judiciare.

Potrivit ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, "nicio acţiune de regres exercitată de stat împotriva magistratului care, în exerciţiul funcţiunii sale judiciare, a cauzat eroarea judiciară, nu s-a materializat în practică".

În ultimii ani, Finanţele au cerut în mai multe rânduri CSM să se pronunţe asupra oportunităţii declanşării unor astfel de acţiuni în regres şi, de fiecare dată, răspunsul a fost negativ.

CSM a afirmat că, în cazul majorităţii hotărârilor CEDO, nu e vina magistraţilor, ci a legilor deficitare. Dacă există însă date că la baza condamnării a stat o eroare judiciară, poziţia CSM, îmbrăţişată şi de corpul magistraţilor, este că o acţiune în regres a statului împotriva unui magistrat e posibilă doar în cazul în care o hotărâre penală sau o acţiune disciplinară dovedesc că respectivul magistrat a comis eroarea judiciară din reavoinţă sau gra vă neglijenţă.

Practic, pentru a dovedi reaua-voinţă sau grava neglijenţă a magistratului ar fi nevoie ca acesta să fie găsit vinovat mai întâi de o infracţiune, precum represiune nedreaptă, neglijenţă în serviciu sau abuz în serviciu.

Pe de altă parte, puţinele acţiuni disciplinare promovate de CSM împotriva unor magistraţi suspectaţi de "exercitarea funcţiei cu rea-voinţă sau gravă neglijenţă" au fost respinse ulterior de instanţe pe motiv că s-ar aduce atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor.

Astfel, în sistemul judiciar din România, reaua-credinţă şi grava-neglijenţă imputabile magistraţilor au rămas doar delicte teoretice, prevăzute de lege, dar niciodată dovedite în fapt.

• De ce nu plătesc judecătorii când greşesc

CAZUL "LĂZĂRICĂ"

Penalizată cu o promovare

Magistratul Dana Grosu, de la Judecătoria Sectorului 5 a Capitalei, a fost "albită" de CSM şi promovată la câteva luni după ce a decis să-i întrerupă pedeapsa lui Dorel Lazăr, mai cunoscut sub numele de "Lăzărică"- un recidivist periculos, care "a acumulat" de-a lungul timpului pedepse ce însumează peste 32 de ani de închisoare, majoritatea pentru violuri comise cu o cruzime greu de imaginat.

În urma dezvăluirilor EVZ, legate de clemenţa deosebită a judecătoarei, aceasta şi-a retractat decizia, iar Dorel Lazăr a fost reîncarcerat.

• Judecătoarea violatorului „Lăzărică”, „penalizată” cu o promovare

CAZUL "TURCU"

Salvată de Curtea Supremă

Judecătoarea Elena Turcu, preşedinta Secţiei Penale a Tribunalului Dâmboviţa, a fost surprinsă, pe 15 mai 2007, de trei poliţişti în timp ce se afla la volan sub influenţa băuturilor alcoolice.

Incidentul a fost filmat de presă şi din imagini reiese că judecătoarea Turcu se afla într-o stare avansată de ebrietate, adresându- le injurii poliţiştilor: "Lasă-mă, dom’le, în pace. Nu fi nesimţit. Eşti un dobitoc!".

În urma anchetei a rezultat că magistratul avea 1 la mie alcool în sânge, ceea ce constituia o faptă penală. Procurorii Parchetului General au trimis- o în judecată dar, luna trecută, magistraţii Curţii Supreme au achitat-o pe judecătoare, pe motiv că nu există un test clar care să stabilească exact ce alcoolemie avea aceasta.

După achitare, CSM a repus-o în funcţia de magistrat din care fusese suspendată pe perioada procesului. În plus, aceasta va primi şi salariile neîncasate în perioada suspendării, în total, 150.000 de lei.

• Judecătoarea  Elena Turcu, achitată, şi cu banii înapoi

CAZUL "GORBUNOV"

Magistraţii, reabilitaţi de colegi

Toţi magistraţii, o judecătoare şi trei procurori, sancţionaţi de CSM fie cu excluderea din magistratură, fie cu revocarea din funcţiile de conducere pe care le ocupau, pentru că "au pus umărul" la eliberarea din arest a lui Serghei Gorbunov - care, imediat ce a scăpat de după gratii, ar fi comis, potrivit procurorilor, un dublu asasinat în centrul Braşovului - şi-au recâştigat posturile şi statutul în doar câteva luni.

Şi asta, prin clemenţa magistraţilor Curţii Supreme, care le-au dat câştig de cauză în procele intentate celui mai important for din justiţie.