Nu mai puţin de 82% dintre români spun că sunt puţin, foarte puţin sau deloc informaţi cu privire la Republica Moldova, arată rezultatele studiului „Republica Moldova în conştiinţa publică românească”, publicat astăzi de Fundaţia Soros.
Doar 1% dintre respondenţi se declară foarte bine informaţi, în timp ce 10% zic că sunt bine informaţi.
La întrebarea „Pe dumneavoastră personal cât de mult vă interesează ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?”, 38% dintre persoanele chestionate au menţionat că sunt puţin interesate de subiect, 32% - foarte puţin sau deloc. Doar 22% dintre români se declară interesaţi în mare sau foarte mare măsură de ceea ce se întâmplă peste Prut.
„Lipsa de cunoaştere, ca şi posibila lipsă de interes, îşi pot găsi explicaţii la nivelul educaţiei, al mediatizării şi al interesului politic la nivel public în România faţă de problema în cauză. În ce priveşte lipsa de educaţie la nivelul şcolii, ea poate funcţiona cu siguranţă pentru un segment de populaţie educat înainte de 1989, când a existat o interdicţie de a aborda subiectul «Basarabia». Acesta era un subiect interzis pentru învăţători, profesori şi elevi. Chiar şi în facultate, subiectul era abordat cu mare grijă. Explicaţia lipsei de informare prin educaţie funcţionează pentru cetăţenii mai în vârstă de 40 de ani. Pentru cei sub 40 de ani, care au fost educaţi în libertate, după 1989, nu mai este explicabil în acelaşi fel. (...) Constatăm o carenţă serioasă la capitolele Geografie şi Istorie în şcoala românească. Un alt factor explicativ se leagă de faptul că problematica Republicii Moldova nu a fost mediatizată adecvat în spaţiul public românesc (...)”, arată Liliana Popescu, unul dintre autorii studiului.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pe categorii de vârstă, cei între 55 şi 64 de ani sunt mult mai receptivi decât tinerii adulţi (18-24 de ani). Ajutorul financiar, agreat şi în vreme de criză
Controversele legate de denumirea limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova par să fi fost tranşate în România. 74% din populaţie respinge ideea existenţei unei limbi moldoveneşti separate şi numai 13% sunt de acord ca graiul de peste Prut să poarte denumirea de „limbă moldovenească”.
49,1% dintre români afirmă că „le place mult” felul în care vorbesc locuitorii din Republica Moldova şi doar 19,1% au mici rezerve în acest sens. Graiul din Republica Moldova se bucură însă de mai puţină apreciere faţă de cele vorbite în Ardeal sau în Bucureşti.
În ceea ce priveşte sprijinul pe care România îl acordă moldovenilor care doresc să redobândească cetăţenia română, „acordarea mai rapidă sau preferenţială” a acesteia este percepută pozitiv de 62% dintre respondenţi.
„Sprijinul financiar acordat de autorităţile române autorităţilor din Republica Moldova” este perceput pozitiv de 57% dintre cei chestionaţi. „Este de remarcat că într-o perioadă de austeritate bugetară şi frământări sociale în România există totuşi o majoritate care apreciază acest sprijin financiar”, menţionează Cristian Ghinea, autor al capitolului „Agenda politică a României faţă de Republica Moldova”.
Două treimi dintre români văd cu ochi buni susţinerea pe care ţara noastră o acordă Republicii Moldova în vederea integrării acesteia în Uniunea Europeană. 65% sunt de acord ca „România să sprijine prin toate mijloacele posibile aderarea Republicii Moldova la UE”. Pe de altă parte, 11% cred că destinul ţării vecine ţine de spaţiul rusesc şi ar trebui să rămână parte a sferei de influenţă ruseşti.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.547 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei adulte a României şi cu o marjă de eroare de +/-2,5% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în perioada noiembrie-decembrie 2010.
Recomandările noastre
