Miniştrii de externe ai statelor membre ale UE, reuniţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale (CAG), au aprobat azi, la Luxemburg, strategia UE pentru regiunea Dunării, adoptată de Comisia Europeană în luna decembrie a anului trecut, informează un comunicat de presă al executivului UE citat de Agerpres.
Pregătirile pentru punerea în aplicare a strategiei sunt deja în curs de desfăşurare. Aproximativ 200 de acţiuni prioritare vor contribui la dezvoltarea potenţialului economic imens al regiunii şi la ameliorarea condiţiilor de mediu în regiune.
„Aprobarea de astăzi constituie o etapă importantă. De acum este responsabilitatea ţărilor dunărene, a regiunilor şi a părţilor implicate la faţa locului să facă eforturi de punere în aplicare, activitate care ar trebui să înceapă cât mai curând posibil. Până în anul 2020, regiunea Dunării ar trebui să ofere locuitorilor săi o calitate a vieţii ameliorată, mai multe oportunităţi economice, mai multe societăţi inovatoare creatoare de locuri de muncă, condiţii de mediu mai bune şi schimburi culturale mai intense”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn. 100 de miliarde de euro
Strategia UE pentru regiunea Dunării se referă în principal la 14 ţări, dintre care 8 sunt state membre (România, Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Republica Slovacă, Slovenia şi Bulgaria), iar 6 sunt ţări din afara Uniunii (Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Ucraina şi Republica Moldova).
Deşi strategia nu va oferi o finanţare UE suplimentară, regiunea beneficiază deja de o finanţare considerabilă prin intermediul unei serii de programe ale UE. Obiectivul este de a fructifica într-o mai mare măsură sprijinul disponibil - nu mai puţin de 100 de miliarde euro au fost alocate în cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european) între 2007 şi 2013 - şi de a arăta modul în care cooperarea macroregională poate contribui la rezolvarea problemelor locale.
România va coordona mai multe domenii prioritare ale Strategiei UE pentru regiunea Dunării - ameliorarea mobilităţii şi a intermodalităţii (componenta căi navigabile interioare, alături de Austria), promovarea culturii şi a turismului (alături de Bulgaria) şi gestionarea riscurilor de mediu (alături de Ungaria).
România vrea poduri, porturi și canalul București-Dunăre La summitul Dunării, desfăşurat în noiembrie 2010 la Bucureşti, ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat că România a propus proiecte în valoare de nouă miliarde de euro pentru Strategia Dunării, atât în Bazinele Dunării şi Tisei, cât şi pe infrastructură şi pe mediu. „Suntem şi noi realişti că regulile din Uniunea Europeană nu pot fi schimbate până în 2014, dar din 2014 până în 2021 va trebui ca pe lângă alte strategii, cu Marea Baltică sau cu altele, să fim foarte activi. Noi (n.r România) avem proiecte de aproape nouă miliarde de euro propuse pe Bazinul Dunării, pe Bazinul Tisei, dar şi pe infrastructură şi pe mediu. Acestea trebuie coroborate. Noi am făcut un calcul pe diferite componente de mediu, economice, de navigaţie, de transport şi, în acest moment, va sta în capacitatea voinţei politice a celor din Uniunea Europeană ca din 2014 să existe această strategie (...) avem obligaţia să creăm cadrul necesar pentru a avea proiecte concrete”, a spus Borbely. Potrivit acestuia este nevoie de atragerea de fonduri europene mai mari pentru dezvoltarea zonei, în caz contrar Strategia Dunării rămânând numai în plan teoretic. Construirea canalului Bucureşti-Dunăre şi reabilitarea porturilor din ţara noastră sunt două dintre proiectele pe care autorităţile române speră să le pună în aplicare cu bani europeni. Construirea a două noi poduri România-Bulgaria se află de asemenea printre proiectele ce ar putea fi duse la bun sfârşit în contextul noii strategii.
Recomandările noastre
