Vor trece cel puţin doi ani până când puterea de cumpărare a românilor va creşte, adică vom avea venituri cu care să ne putem cumpăra mai multe bunuri decât pe timp de criză.

Deşi autorităţile se aşteaptă ca România să reia în 2011 creşterea economică, revenirea va fi prea anemică pentru ca şi românul de rând să simtă o îmbunătăţire a nivelului de trai, spun analiştii. În urmă sunt doi ani de recesiune puternică, iar odată cu economia au scăzut şi salariile, cele ale bugetarilor diminuându- se cu 25% în 2010, după un val de tăieri salariale în mediul privat. Veniturile bugetarilor au beneficiat însă de o majorare cu 15% la începutul acestui an.

Cumulate cu scumpirile din ultimii ani, scăderile de salarii au condus la o erodare puternică a puterii de cumpărare a românilor, ceea s-a văzut în consum. "Activitatea economică s-a contractat cu 10%, iar consumul cu 13-14%, faţă de începutul crizei, în termeni reali", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Creştere de salarii de cel mult 5%, la anul

Pentru a vedea o revenire a puterii de cumpărare, veniturile ar trebui să crească mai mult decât preţurile. Or, pentru bugetari, cel puţin, anul acesta nu este loc de majorări salariale, a spus Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP). În acelaşi timp, presiunile pe creşterea preţurilor sunt mari. Ţinta de inflaţie este de 3% +/- un punct procentual în 2011, dar, cumulaţi, toţi factorii care apasă acum pe creşterea preţurilor ar putea duce la o majorare a acestora mult mai puternică. De altfel, Ionuţ Dumitru se aşteaptă ca banca centrală să revizuiască în creştere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,6% cât este acum. Anul viitor se anunţă ceva mai bun, dar nu cu mult.

Creşterile salariale, chiar dacă vor avea loc, vor fi mici, iar ţinta de inflaţie este, ca în 2011, de 3%. "În 2012, statul îşi poate permite cel mult o majorare de 5% a salariilor faţă de 2011, aşa încât guvernul să nu depăşească plafonul de cheltuieli salariale pe care şi l-a propus, de 7,1% din produsul intern brut", a spus Ionuţ Dumitru. Doar o evoluţie peste aşteptări a economiei ar putea permite o majorare peste acest nivel, a completat economistul. "După ce salariile bugetarilor au crescut cu 15% anul acesta, pentru a ajunge la nivelul de dinainte de tăierea din 2010, ar fi nevoie de o creştere suplimentară de 15,7%", a spus Gheorghe Gherghina.

Pentru 2011, Comisia de Prognoză vede o creştere economică de 1,5%, iar pentru anul viitor, de 3,9%. "O majorare de 1,5% pentru România este prea mică şi nu influenţează mai deloc puterea de cumpărare a popu laţiei. Pentru a vedea o creştere va trebui să mai aşteptăm cel puţin 2-3 ani", a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.

"Pentru ca şi românii să simtă în veniturile lor o îmbunătăţire reală, trebuie să avem câţiva ani de creştere economică peste potenţial", declară Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, pentru EVZ.

În mediul privat salariile ar putea să crească, în special în domeniile care au activitate de export, în condiţiile în care exporturile au luat avânt.

BCE A MAJORAT DOBÂNDA-CHEIE

Cresc dobânzile creditelor în euro. Mai mult la cele vechi, mai puţin la cele noi

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ieri dobânda-cheie, cu 0,25 puncte procentuale, până la 1,25% pe an. Este prima modificare de dobândă decisă de BCE de la începutul crizei, din 2008 încoace. Ce impact va avea măsura asupra românilor?

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că dobânzile la creditele în euro vor creşte. Astfel, Euribor, indicele în funcţie de care sunt exprimate dobânzile variabile ale creditelor în euro, evoluează în funcţie de dobânda-cheie. Majorarea acesteia se va transfera automat în Euribor. Decizia BCE fusese anticipată cu câteva luni în urmă de către analişti, aşa încât pieţele financiare au încorporat creşterea aşteptată a dobânzii-cheie în costuri, Euribor crescând încă de lunile trecute.

Cu toate acestea, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, crede că dobânda interbancară va creşte suplimentar în urma deciziei BCE. "Piaţa poate considera decizia un semnal pentru majorări viitoare, aşa încât Euribor să crească."

Creditele noi, mai puţin afectate

Dobânzile creditelor noi ar putea fi afectate însă mai puţin decât cele ale creditelor în derulare, spune Lucian Anghel. Asta deoarece majorarea Euribor ar putea fi compensată parţial de scăderea altor costuri incluse de bănci în marja de dobândă (dobânda unui credit fiind formată din Euribor plus o anumită marjă - n.r.), cum ar fi acela cu rezervele minime obligatorii. "Românii cu credite nu vor resimţi această compensare, deoarece marja creditelor deja acordate este fixă şi nu poate fi modificată pe perioada derulării contractului de credit. Băncile ar putea reduce însă marjele creditelor noi, pe măsură ce costurile lor scad", a spus Anghel pentru EVZ.

ARGUMENTE

Ce şanse avem să scadă CAS în 2011

Chiar dacă membrii coaliţiei de guvernare doresc reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) din a doua parte a anului, tehnocraţii care analizează cifrele bugetare sunt mai temperaţi.

Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a declarat, ieri, că guvernul va putea decide diminuarea CAS în condiţiile în care colectarea veniturilor la buget va merge bine pe parcursul acestui an. El nu a exclus posibilitatea ca decizia să fie luată abia de anul viitor. "Noi am dori ca veniturile totale ale bugetului general consolidat să nu scadă sub 179,2 miliarde lei, programul pentru 2011", a precizat Gherghina.

El a spus că este posibilă diminuarea CAS cu 1-3 puncte procentuale. Cifra luată în calcul la elaborarea estimărilor este că un punct procentual aferent cotribuţiilor sociale este echivalent cu 1-1,1 miliarde lei.

Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, merge mai departe şi spune că reducerea nivelului CAS nu este prevăzută în planul de buget pentru 2011 şi va putea fi luată în calcul doar dacă economia ar performa mai bine decât în previziuni, ceea ce ar însemna să ajungă în 2011 la o creştere de peste 1,5%.