Elaborarea noii Strategii Naţionale pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor creează dispute între Agenţia Naţională pentru Romi şi unele organizaţii nonguvernamentale.

Deşi autorităţile spun că săptămâna viitoare vor avea o nouă Strategie naţională pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, mai multe ONG-uri acuză neimplicarea reală a acestora şi spun că nu vor mai colabora pentru creionarea noului act. Ei consideră că, de fapt, avem de-a face cu o formă uşor modificată a vechiului document.

"Strategia din 2001 a fost pusă pe hârtie pentru aderare şi atât. Nu s-au alocat bani pentru implementarea ei. Noua strategie va trebui să prevadă indicatori foarte clari, ca de exemplu: câte persoane de etnie romă vor fi formate profesional", a explicat directorul executiv al Alianţei Civice a Romilor din România, David Mark.

Ieri, Agenţia Naţională pentru Romi a organizat o dezbatere publică pe noua strategie atât cu autorităţile locale, cât şi cu societatea civilă.

Comisia Europeană: s-au schimbat puţine pentru romi

Tot ieri, Comisia Europeană a prezentat un cadru european pentru strategiile naţionale de integrare a romilor, act prin care europenii recomandă ce programe trebuie să abordeze fiecare ţară pentru a îmbunătăţi viaţa romilor. CE recomandă abordarea a patru capitole mari: educaţie (garantarea faptului că toţi copiii romi termină cel puţin şcoala primară), muncă, sănătate şi problema locuinţelor.

"În ciuda bunelor intenţii exprimate de unii politicieni naţionali, s-au schimbat foarte puţine lucruri în viaţa de zi cu zi a majorităţii romilor în ultimii ani", a afirmat vicepreşedintele Comisiei, Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie.

Oficialul a explicat că statele membre au responsabilitatea comună de a pune capăt excluderii romilor de la şcolarizare, locuri de muncă, îngrijiri medicale şi locuinţe. În opinia comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, pentru unele ţări va fi pur şi simplu imposibil să se realizeze obiectivele Strategiei Europa 2020 fără progrese substanţiale în ceea ce priveşte integrarea romilor.

Bani speciali în bugetele ministerelor

Până în prezent, guvernul a aprobat un Memorandum care stabileşte liniile directoare privind incluziunea romilor pentru perioada 2011-2020.

Potrivit documentului, ministerele vor trebui să aloce bani pentru programele ce vor fi stipulate în strategie, se încurajează formarea unei elite intelectuale şi economice din rândul minorităţii romilor, care să funcţioneze ca un catalizator între autorităţile publice locale şi mimoritatea romă, promovarea cadrelor didactice de etnie romă şi oferirea posibilităţii de a studia limba romani la toate nivelurile şi formele de învăţământ.

STATISTICI NEOFICIALE

20.000 de romi din Capitală n-au buletine

Deşi e un punct important în Strategia Naţională pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, iar Uniunea Europeană alocă sume fabuloase pentru eliberarea de cărţi de identitate pentru această etnie, România n-a reuşit să rezolve problema lipsei actelor de identitate ale acestora. Nu există nici măcar o statistică referitoare la cetăţenii de etnie romă care nu deţin acte de identitate, deşi au vârsta necesară pentru solicitarea acestora. Potrivit unor statistici neoficiale, numai în Bucureşti ar exista la ora actuală peste 20.000 de romi fără acte de identitate. La Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, care nu deţine evidenţe strict pentru romi, figurează 150.441 de persoane care nu au solicitat eliberarea cărţii de identitate în termenul prevăzut de lege, ca urmare a împlinirii vârstei de 14 ani.

Nici după ce oficialii europeni au cerut socoteală guvernului român pentru banii comunitari cheltuiţi în acest scop nu s-a schimbat mai nimic: banii de la Uniunea Europeană par să-şi fi pierdut urma. Sumele vehiculate de presă sunt fabuloase: un singur ONG din judeţul Gorj ar fi cheltuit 200.000 de euro pentru integrarea romilor, iar în anul urmă tor ar fi "îngroşat" frauda până la 500.000 de euro. Banii erau destinaţi integrării sociale a romilor, însă ar fi ajuns în buzunarele şefilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj. (Georgeta Ghidovăţ) EVZ prezintă în fiecare zi, până pe 8 aprilie, Ziua Mondială a Romilor, poveştile unor reprezentanţi ai etniei care nu s-au lăsat descurajaţi, au muncit dublu şi au demonstrat că se poate construi un drum care să lege sărăcia din şatră cu unele dintre cele mai nobile profesii.

• Ieri se ruga să fie româncă, azi e mândră că e romă
• "Un rom care a trăit în Franţa nu se compară cu unul român

COMENTARIILE VOR FI MODERATE!