Noul Cod al Muncii va flexibiliza piaţa şi îi va ajuta pe români să găsească mai repede un loc de muncă, a declarat, astăzi, premierul Emil Boc.
Prim-ministrul a explicat că se va extinde perioada de încheiere a contractelor de muncă pe durată determinată, pe motiv că România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte numărul acestor tipuri de contracte, angajatorii având mari reţineri în a decide ocuparea posturilor din cauza duratei de doar 24 luni, în condiţiile în care activitatea acestora derulată pe baza unui program UE poate dura 3-4 ani. "Extinderea perioadei contractelor pe durată determinată de la 24 luni la 36 luni va avea efecte benefice pentru piaţa muncii", a spus acesta.
Boc a mai declarat că, de luni, Codul Muncii va fi discutat în Coaliţie, şi ulterior în Parlament. Munca la negru, pedepsită cu închisoarea În plus, pedeapsa pentru munca la negru nu va mai fi limitată doar la aplicarea unei amenzi. Cei care vor fi prinşi că practică acest tip de muncă, riscă închisoarea, a mai adăugat premierul.
Potrivit ultimei variante a Codului Muncii, angajatorul poate cere, de la fostele locuri de muncă, informaţii despre persoana care solicită angajarea, iar perioada de probă nu poate depăşi mai mult de 90 de zile În plus, patronii nu pot face angajări succesive de probă pentru acelaşi post pe o perioadă mai mare de 12 luni, iar în acel an, salariatul, aflat în probă de lucru, beneficiază de toate drepturile şi de toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, se mai specifică în draft. Un calcul simplu arată că, dacă această variantă va fi aprobată, angajatorii vor putea testa maximum patru persoane timp de un an pentru ocuparea unui post.
Angajatorii vor stabili criterii de performanţă Emil Boc a mai explicat că, după ce va fi aprobat noul Cod, decizia concedierii se va lua pe baza criteriilor de performanţă şi nu pe criterii sociale. În legea actuală, angajatorul are dreptul să sancţioneze salariatul şi chiar să-l concedieze pe baza criteriilor de performnţă, dar nu este obligat să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a acestora. Draftul prevede un articol care le dă posibilitatea angajatorilor să elaboreze obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.
În plus, dacă un angajat decide să îşi dea demisia sau este este anunţat că va fi concediat, acesta va beneficia de un preaviz cu cinci zile mai mare, adică de 20 de zile, asta dacă persoana ocupă o funcție de execuţie, şi de 45 de zile, în cazul salariaţiilor care ocupă funcţii de conducere. Totodată, dacă ultima variantă a Codului Muncii va intra în vigoare, angajaţii care se duc la cursuri plătite de de angajator nu vor putea avea iniţiativa încetării contractului colectiv de muncă timp de trei ani. Contractele colective de muncă, motiv de proteste Premierul Emil Boc a afirmat vineri că există posibilitatea angajării răspunderii pe Codul Muncii, această opţiune urmând a fi discutată în Coaliţie şi în Guvern. "Există această posibilitate, dar încă ea nu a fost luată ca atare, urmând să avem o discuţie în Coaliţie şi în Guvern", a spus premierul. În plus, orice salariat are dreptul de a desfăşura activitate la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă şi nu va mai fi obligat să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază. Acesta a mai explicat, vineri, că în rândul patronatelor există puncte de vedere diferite. "Am propus o formulă care să concentreze esenţa contractului de muncă şi regimul lui în legislaţia specială, în Codul Muncii să avem o prevedere generală cu privire la acest regim, urmând ca discuţia să se fundamenteze atunci când toate actele normative vor fi finalizate”, a mai afirmat, vineri, premierul. Pe de altă parte, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a anunţat, tot vineri, că negocierile partenerilor sociali cu Guvernul au eşuat din cauza faptului că premierul Boc nu a vrut să dea curs doleanţelor sindicale legate de menţinerea contractelor colective de muncă. ”Luni, la ora 15.00, ne întâlnim toate birourile executive ale federaţiilor membre ale celor cinci confederaţii ca să stabilim programul de acţiune de urgenţă şi care trebuie să fie de data aceasta mult mai violent, pentru că se pare că numai violenţa este legea în România”, a anunţat Bogdan Hossu, adăugând că acţiunile sindicale preconizate sunt cu atât mai justificate cu cât Guvernul ia în calcul şi asumarea răspunderii în faţa Parlamentului pe Codul Muncii.
Sindicatele nu sunt de acord cu scoaterea contractelor colective de muncă din viitorul Cod al Muncii, susţinând că în acest fel regulile minimale ca timpul de lucru, condiţiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienţii de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea. În plus, sindicaliştii susţin că patronul poate concedia colectiv oricând şi a doua zi să angajeze alte persoane.
Recomandările noastre
