Anunţul făcut ieri de gruparea separatistă bască ETA privind încetarea permanentă a focului a fost primit cu reticenţă de guvernul de la Madrid şi de majoritatea spaniolilor.
Politicieni şi oameni de pe stradă consideră că armistiţiul anunţat de separatişti, după patru decenii de acţiuni violente soldate cu 800 de morţi, e insuficient şi că Spania nu poate avea încredere în gruparea pe care UE şi SUA o cataloghează drept teroristă. ETA a anunţat în septembrie 2010 încetarea luptei armate.
Ieri, gruparea a promis, într-o declaraţie video dată publicităţii, o încetare a focului "permanentă şi generală, verificabilă la nivel internaţional", potrivit ziarului basc "Gara". Separatiştii au spus însă că vor continua eforturile pentru asigurarea unei situaţii democratice în Ţara Bascilor.
Oficialii de la Madrid au respins armistiţiul, precizând că promisiunile ETA nu aduc noutăţi. Guvernul aştepta în mod explicit dezarmarea şi dizolvarea organizaţiei. Madridul nu e de acord nici cu verificarea armistiţiului la nivel internaţional. Ministrul de interne Alfredo Perez Rubalcaba, citat de BBC, a declarat că verificarea armistiţiului va fi făcută de forţele de securitate spaniole.
O istorie a neîncrederii
Anunţul ETA are un motiv concret, cel de a deschide calea pentru reconstituirea Batasuna, aripa politică a grupării separatiste. Batasuna, interzis în 2003 pentru legăturile sale cu ETA, intenţionează să participe la alegerile locale de anul viitor.
Presa spaniolă aminteşte însă că ETA a promis încetări temporare sau definitive ale focului de 12 ori până acum. Ultimul armistiţiu, cel din 2006, s-a încheiat brusc cu explozia unei bombe la Aeroportul Barajas din Madrid, atac soldat cu moartea a două persoane.
Guvernul socialist al premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero subliniază, de altfel, că organizaţia separatistă depune armele pentru că nu mai are resursele necesare pentru a continua lupta. Asta în condiţiile în care mai mulţi lideri ETA au fost arestaţi în ultimii ani de autorităţile spaniole sau de cele franceze. Prin urmare, guvernul, prin vocea ministrului de interne, consideră că discursul ETA dă dovadă de "aroganţă".
Recomandările noastre
