Pe 30 noiembrie îl s?rb?torim pe apostolul care a propov?duit cre?tinismul pe meleagurile noastre. Primii boteza?i în apele celor nou? izvoare ale pârâului Cuzgun au fost: Innul, Immul ?i Pinnul.
În dreptul localit??ii Ion Corvin, din jude?ul Constan?a, drumul se îndreapt? spre o p?dure de tei care ocrote?te, în inima muntelui, Pe?tera Sfântului Andrei, locul în care a sih?strit Apostolul Andrei. Locul d?inuie ?i ast?zi, plin de tain?, iar documentele istorice atest? c? Sfântul Andrei a ajuns în Dobrogea în jurul anului 60 d.Hr. împreun? cu ucenicii s?i. Ace?tia ?i-au f?cut chiliile ?i biserica în stânca muntelui. Pe?tera este locul din care Apostolul Andrei a r?spândit cre?tinismul, devenind un far al credin?ei. În apropierea pe?terii se g?sesc izvoare din care se spune c? au fost boteza?i str?mo?ii no?tri. Din toate aceste motive, M?n?stirea Pe?tera Sfântului Andrei, poarta de p?trundere a cre?tinismului în România, reprezint? un adev?rat Bethleem al neamului nostru. Pe?tera Sfântului Andrei Conform scrierilor teologice ?i istorice, Apostolul Andrei a ajuns pe p?mântul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. ?i s-a oprit cu ucenicii s?i într-o pe?ter? aflat? la marginea unei p?duri. Locul nu a fost ales întâmpl?tor, pentru c? la vest de pe?ter?, la aproximativ 150 de metri, se afl? nou? izvoare ale pârâului Cuzgun, în care Sfântul Andrei i-a botezat pe primii autohtoni converti?i la cre?tinism, pomeni?i în vechi sinaxare: Innul, Immul ?i Pinnul. ?i tot de aici, preo?ii au dus în toat? Dobrogea, ?i mai departe, pân? în mun?ii vechii Dacii, cuvântul Evangheliei lui Hristos. Din cele nou? izvoare, ast?zi se mai v?d doar patru -pozi?ionate în form? de cruce - iar localnicii ?i pelerinii le consider? izvoarele cu apa cea mai bun? din tot cuprinsul Dobrogei. În fiecare an, de Sfântul Andrei ?i nu numai, credincio?ii iau cu asalt izvoarele, aproape secându-le. C? tradi?ia se împlete?te cu istoria o demonstreaz? toponimia zonei, locul fiind cunoscut drept "Valea C?lug?rilor", iar p?durea drept "Sfânta". Nou? izvoare sfinte Abia în prim?vara anului 1943, pe?tera ?i cele nou? izvoare au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrav, împreun? cu Jean Dinu, teolog ?i jurist cu studii la Sorbona. La intrarea în pe?ter? s-a ridicat o fa?ad? din zid de piatr? tencuit? în exterior, iar în fa?a pe?terii s-a amenajat un platou pentru slujbe, locul fiind sfin?it pe 30 iulie 1944, de Episcopul Chesarie P?unescu. Sosirea sovieticilor a adus ?i distrugerea acestui loc sfânt românilor, bol?evicii aruncând în aer stânca de deasupra gropii pentru a o astupa cu bolovanii provoca?i de explozie. Starea ei de degradare s-a accentuat odat? cu desfiin?area for?at? a Episcopiei de Constan?a (1948). În anul 1950, pe?tera r?m?sese doar o simpl? grot?, fiind profanat? ?i folosit? ca staul de oi. M?r?cinii ?i arbu?tii aproape c? au închis intrarea în pe?ter?. Abia în cursul anilor 1986-1989 a fost cur??at? intrarea în pe?ter?, dar ?i interiorul. Turla de piatr? a fost în?l?at? pân? la un metru deasupra p?mântului, ca s? nu intre în pe?ter? apa ce se scurgea de pe deal. RESPECT Ziua na?ional? cre?tin? În vara anului 1990, doi vie?uitori de la m?n?stirea Sih?stria, ieromonahul Victor Ghin d?oanu ?i monahul Nicodim Dinc?, au sosit în Dobrogea pentru a reface vechea vatr? monahal?. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar pe 17 octombrie 1993, s-a pus piatra de temelie a bisericii mari ?i s-a turnat funda?ia noului paraclis. Dup? modelul din 1944, s-au ref?cut fa?ada ?i terasa din fa?a pe?terii, din piatr? adus? din carierele de la Urluia. În 1995, s-au reu?it electrificarea zonei ?i refacerea drumului de acces de la ?osea la m?n?stire ?i s-a terminat biserica mare, o adev?rat? catedral?. Treptat, sub supravegherea ÎPS Teodosie, un mare administrator ?i ctitor de noi l?ca?uri, Pe?tera Sf. Andrei a devenit un simbol al Dobrogei. Ca o restaurare istoric?, în 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hot?rât ca Sf. Andrei s? fie socotit ocrotitorul Dobrogei, iar din 2002, Patriarhia a stabilit ca s?rb?toarea Sf. Andrei s? devin? zi de s?rb?toare na?ional?, adic? ziua na?ional? cre?tin? a României.
Recomandările noastre
