Se spune c? "la Sfântul Andrei cre?te ziua cât bobul de mei" ?i c? toate animalele vorbesc între ele, dar nu este bine s? le ascul?i.

În unele zone ale ??rii, fetele î?i pun sub pern? 41 de boabe de grâu ?i, dac? viseaz? c? le ia cineva grâul, se m?rit?. În special la sate se practic? diverse ritualuri pentru protec?ia de rele, bun?stare ?i dragoste. Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pild?, prin ascunderea sub pern? a unui fir de busuioc sfin?it, se crede c? se ob?ine în vis imaginea "ursitului". Un obicei de pe vremea bunicii este ?i cel conform c?ruia unele tinere încearc? “s? î?i vad?" viitorul so? la miez de noapte. A?ezate complet dezbr?cate între dou? oglinzi, într-o camer? întunecoas?, cu câte o lumânare în fiecare mân?, încearc? s? priveasc? în oglinda din fa?? pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, ?i unele persoane chiar au avut aceast? iluzie, c? prin fa?a ochilor încep s? se perinde scene de via??, c? tân?ra î?i vede viitorul so? sau, iar în unele cazuri c? i se dezv?luie scene din viitor. Un pantof în u?a casei În Sco?ia de exemplu, în zonele unde se respect? tradi?ia, femeile tinere trebuie s? se roage în noaptea de 29 noiembrie, urmând ca a doua zi s? deslu?easc? un semn despre un viitor so?. Pentru a face aceasta, ele trebuie s? arunce un pantof în u?a casei p?rinte?ti. Dac? vârful pantofului este îndreptat c?tre cas? , ele sunt menite a r?mâne nec?s?torite înc? un an. Dac?, dimpotriv?, vârful pantofului nu este orientat c?tre cas?, înseamn? c? se vor m?rita curând. Un alt vechi obicei sco?ian este cel ca o tân?r? femeie s? decojeasc? un m?r dintr-o singur? ?i continu? mi?care a cu?itului. Coaja de m?r urmeaz? apoi s? fie descifrat? drept o ini?ial? a numelui viitorului so?. În legendele populare din Moldova, Basarabia ?i Transilvania, Apostolul Andrei apare ca un b?trân cu o aureol? luminoas?, c?ruia fiarele s?lbatice i se supun. Conform credin?ei populare, în noaptea dinainte de Sfântul Andrei (29 noiembrie) ies strigoii. Pentru a se proteja gospod?ria de lupi ?i strigoi, în anumite zone ale ??rii se ung cu usturoi ??ru?ii de la por?i, ferestrele, pragul u?ilor, chiar ?i fântânile. Un bob de grâu, o dorin?? Din b?trâni, ziua mai este numit? ?i "Sântandrei", "Ziua lupului" sau "Noaptea strigoilor". Se ?tie ce a simbolizat lupul pentru daci dac? însu?i steagul lor avea înf??i?area unui balaur cu cap de lup... Se crede c? de Sântandrei, lupul devine mai sprinten ?i î?i poate îndoi gâtul ?eap?n – de aici ?i credin?a c? "î?i vede lupul coada". Odinioar?, în Moldova, noaptea Sfântului Andrei se numea P?zitul Usturoiului ?i se celebra ca un Revelion (de aici ?i ipoteza c? în noaptea de 29 noiembrie dacii serbau trecerea în Noul An). Tinerii se adunau în cea mai mare cas? din sat, ale c?rei ferestre ?i u?i erau mânjite cu usturoi înc? de cu zi. De cum se f?cea sear? începeau petrecerea, mâncau ?i beau, iar diminea?a ie?eau în curte unde, împreun? cu l?utarii jucau covata cu usturoi ce era p?zit? peste noapte de o b?trân? din sat. Dup? terminarea petrecerii, usturoiul din covat? era împ?r?it între ei ?i pus la icoane pentru a fi feri?i peste an de boli ?i farmece. De Sfântul Andrei se obi?nuie?te s? se semene grâu în diverse vase, iar pentru fiecare bob a?ezat se spune în gând o dorin??. Dac? r?sare un grâu frumos ?i des, cel care l-a sem?nat va fi s?n?tos ?i norocos în noul an! CITI?I ?I: