Ministrul croat de Externe, Vesna Pusic, spune că statele membre UE au învăţat anumite lecţii după aderările anterioare, inclusiv după integrarea României şi Bulgariei, aşa că au adăgat la fiecare nou val de extindere noi criterii de îndeplinit.
Într-un interviu cu jurnaliştii români aflaţi la Praga, pentru a participa la Conferinţa Forum 2000 "Mass-media şi democraţia", Vesna Pusic a declarat că ţara sa,care va fi primită în UE la 1 iulie 2013, a avut multe lucruri noi în negocieri, pe care nicio altă ţară nu le-a avut înainte.
"Am fost prima ţară care am negociat cu 33 de capitole şi care am avut un capitol special legat de reforma sistemului judiciar. Am fost prima ţară care am negociat fără termene limită de deschidere a capitolelor, aşa că a fost nevoie să îndeplinim anumite criterii pentru a începe negocierile. Nu am avut termene limită pentru închiderea capitolelor, ceea ce a însemnat că a trebuit să îndeplinim anumite angajamente, înainte de a putea închide capitolele deschise. Şi am avut un mecanism de monitorizare, care nu s-a încheiat nici acum. A început de la încheierea negocierilor, 30 iunie 2011, şi va funcţiona până la 1 iulie 2013, dată aderării, doi ani de monitorizare foarte detaliată, dar nu va mai există după aderare, ca în cazul României şi Bulgariei, ci doar până atunci", a explicat oficialul croat. Ea spune că în cazul în care va exista vreo tară membră care consideră că nu au fost îndeplinite criteriile, sau Comisia Europeană consideră asta, se poate opri intrarea Croaţiei în UE, chiar dacă sunt finalizate negocierile.
Întrebată dacă toate aceste mecanisme şi criterii suplimentare au fost introduse din cauza României şi Bulgariei, Pusic a declarat că deşi acesta a fost un argument folosit frecvent, ea consideră că, de fapt, a fost vorba despre mai multe aspecte la un loc: faptul că statele membre au învăţat anumite lecţii după aderările anterioare, aşa că au adăugat la fiecare nou val de aderare noi criteria. În plus, atmosfera s-a schimbat, în special în ceea ce priveşte extinderea - în 2004 şi chiar în 2007, exista mult mai mult entuziasm referitor la lărgirea Uniunii. Între timp, a devenit o politică despre care majoritatea ţărilor membre preferă să nu se pronunţe, aşa că vor să se asigure că toate criteriile stricte sunt îndeplinite, ca să poată prezenta acest proiect opiniei publice din propria ţară. Aşteptări şi priorităţi
În ceea ce priveşte aşteptările Croaţiei după aderare, Pusic a precizat că acestea se referă la două planuri: prin procesul de aderare şi apoi prin statutul de membru, Croaţia îşi construieşte propriile instituţii şi îşi dezvoltă infrastructura instituţională a statului. Aceasta fiind una dintre priorităţile cheie. În al doilea rând, este, în măsura în care se poate îndeplini în politică - "să câştigăm şi să ni se garanteze stabilitate pe termen lung". "Croaţia este o ţară care, timp de cinci generaţii, a trăit într-o formă statală care a rezistat mai puţin decât durata medie de viaţă a unui om, de la mijlocul secolului al 19-lea încoace. Deci, pentru noi stabilitatea este un element foarte, foarte important şi deşi este foarte greu să prezici în politică evoluţia lucrurilor, deocamdată UE s-a dovedit a fi un bun garant al stabilităţii", a explicat oficialul de la Zagreb.
Referitor la orizontul de timp pentru aderarea la zona euro, Vesna Pusic spune că ţara sa nu se grăbeşte. "Sigur, cu excepţia Marii Britanii, toate celelalte state membre au semnat Tratatul de aderare, în care îşi asumă obligaţia de a îndeplini criteriile de la Maastricht şi apoi intrarea în zona euro. Dar noi nu avem încă o data stabilită, pentru că nu îndeplinim încă aceste criterii şi cred că am învăţat ceva în ultimul timp: că este esenţial să fii stabil, din punct de vedere economic, şi competitiv, înainte să te integrezi în zona euro. Aşa că nu ne vom grăbi, nu vom încerca să forţăm intrarea în zona euro, ci vom încerca să ne stabilizăm cu adevărat economia şi apoi, când vom îndeplini toate criteriile, vom intra", a precizat Pusic.
Celelalte state din zona balcanică îşi doresc să adere la UE, dar deocamdată nu sunt pregătite. Şeful diplomaţiei croate consideră că momentul actual este diferit, pentru Uniunea Europeană, faţă de cum era în 2004, când a avut loc prima extindere către ţările est-europene: situaţia economică este foarte diferită, iar nivelul de generozitate este scăzut, în ceea ce priveşte integrarea în Uniune a întregului spaţiu european. "Totuşi, cred că statele din regiunea balcanică sunt ţări europene, aşa că putem spune chiar că nu este vorba despre o extindere, ci mai mult de o consolidare a teritoriului european, pentru că aceste ţări vor fi înconjurate de Ungaria, Bulgaria, România, Croaţia şi Italia, peste mare, şi această zonă aparţine Europei şi ne va ajuta în întregul proces de integrare", consideră ministrul. "Dacă ne gândim bine, este şi responsabilitatea României, ca şi a Croaţiei, să ajutăm aceste ţări să progreseze, să lucrăm împreună, să le sprijinim pe drumul lung al aderării şi prin asta să stabilizăm, practic, regiunea noastră", a conchis Vesna Pusic.
Recomandările noastre
