Ţara noastră riscă să i se aloce mai puţini bani pentru perioada 2014-2020.

La sfârşitul lunii noiembrie, liderii Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pentru a definitiva bugetul pentru anii 2014-2020, dar România a ratat dezbaterea şi acum nu poate decât să spere că nu va pierde bani, comparativ cu exerciţiul bugetar 2007-2013. Pe acest fond, preocuparea politicienilor români este să paseze vina de la unul la altul, în loc să încerce să mai salveze ceva. Fraudele contează România a cheltuit până acum 9,7% din fondurile alocate pentru exerciţiul bugetar 2007- 2013. Din august, practic UE nu mai decontează nici un euro către Bucureşti. Situaţia nu numai că nu se îmbunătăţeşte, dar merge tot mai prost. Şeful Comisiei Europene i-a scris, recent, premierului Ponta, arătându-i că aşteaptă remedierea deficienţelor de sistem - de exemplu, prevenirea conflictelor de interese - nu rezolvări punctuale. Comisarul european Johannes Hahn, care se ocupă de dezvoltarea regională, se pregăteşte să ne anunţe că vor fi "pre-suspendate" programele pentru Transporturi şi Creşterea Competitivităţii, tot datorită fraudelor masive. "Pre-suspendarea" este etapa premergătoare "suspendării", termen care, în limbajul birocratic de la Bruxelles, înseamnă că pierdem toţi banii pentru respectivul program. O decizie atât de dură, de suspendare, nu va fi luată în an electoral, dar sunt toate şansele ca acest lucru să se întâmple în 2013, au explicat surse diplomatice. Eşecul absorbţiei în exerciţiul bugetar 2007-2013 va conta la stabilirea fondurilor alocate României pentru 2014-2020. Ţara noastră nu poate cere bani în plus în aceste condiţii, dimpotrivă, riscă să i se taie din bani. S-a întâmplat în 2011, şi probabil se va întâmpla şi în 2012: la sfârşitul anului, deşi România depune cereri de plată la Bruxelles, nu a mai primeşte nici un ban, pentru că trezoreria UE a fost golită de alte state, mai eficiente, precum Polonia. Context european Summitul Consiliului European din 17-18 octombrie a arătat că statele din Zona euro se izolează de restul UE, iar o Europa cu o două viteze va deveni o realitate. Apariţia unui buget separat al zonei euro îngrijorează statele care nu au adoptat această monedă. Preşedintele Băsescu susţine că nu va fi afectat bugetul întregii Uniuni, dar acest lucru nu este atât de clar. Problema României este că, de facto, aşa cum a arătat un document din iunie al Comisiei Europene, nu are nici o perspectivă, nici un proiect propriu, pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. La reuniunile consiliului UE pentru economie şi finanţe vine doar secretarul de stat Claudiu Doltu. Ministrul Florin Georgescu nu a participat la nici o reuniune din motive neclare, dar legenda spune că i-ar fi teamă să circule cu avionul. Doltu respectă conştiincios punctajul primit de la Bucureşti şi atât. Puţinii oficiali români care au o viziune asupra a ceea ce ar trebui să facă ţara noastră spun că trebuie accelerată integrarea în zona euro, pentru a nu rămâne în afara a ceea ce ei au numit "o fortăreaţă" a statelor care deja au adoptat această monedă. Totuşi, inflaţia ridicată din acest an a făcut ca obiectivul stabilit iniţial, 2015, să fie ratat. Oficialii români se tem că, în timp, vor fi stabilite noi condiţii de intrare în zona euro, tot mai greu de îndeplinit. Politica pe Dâmboviţa Cu o lună înainte de definitivarea viitorului buget UE, premierul Ponta a alcătuit un comitet care să se ocupe de această problemă. Acest comitet, de fapt un mini-guvern Ponta, fără ministrul Apărării, apare mult prea târziu. Existau deja tot felul de comitete inter-ministeriale care nu s-au reunit niciodată în ultimele şase luni, toţi demnitarii USL fiind angajaţi în campania electorală. Pe acest fond, primul-ministru insistă că doar el poate negocia, la viitorul summit, bugetul pentru 2014-2020. Prima problemă este că puţin probabil ca, la acea reuniune, o problemă neînsemnată precum cea a României să intereseze pe cineva. Marea Britanie are serioase obiecţii, ameninţă cu un veto şi, probabil, aceasta va fi dezbatarea de la sfârşitul lui noiembrie. Detaliile legate de România vor fi stabilite în avans, la reuniunile diferitelor consilii ale UE la care, teoretic, ar trebui să participe demnitarii din cabinetul Ponta. În realitate, oficialul român care va merge la summitul Consiliului European de la sfârşitul lunii noiembrie va trebui ca, la întoarcerea acasă, să încaseze blamul pentru alocări proaste, rezultatul anilor de fraude şi neglijenţe în gestionarea afacerilor europene. Din această perspectivă, nu cred că premierul doreşte să participe la acea reuniune. Ceea ce face USL acum este să pregătească execuţia politică a lui Băsescu pentru eşecul european al guvernărilor Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi Ponta. CITIŢI ŞI:

• Barroso e supărat că Guvernul Ponta nu ia măsuri de stopare a fraudelor cu fonduri europene
• Ponta, tras de urechi de Barroso: Planul pentru fonduri UE nu rezolvă problemele
• Băsescu, din nou la Consiliul European, pe fondul disputelor subterane cu guvernul Ponta
• EU Observer: Congresul PPE la Bucureşti, un semn de susţinere pentru Traian Băsescu
• Ponta i-a dat şi el o listă în 8 puncte lui Barroso