Pentru 40.000 de euro, Varujan Vosganian cere executarea silită a trustului familiei Voiculescu

Senatorul PNL Varujan Vosganian joacă dur împotriva preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu. Magistraţii Judecătoriei Sectorului 3 vor decide vineri pe o cerere făcută de parlamentar de executare silită a trustului de presă "Intact", proprietatea familiei aliatului său politic Dan Voiculescu.

Varujan Vosganian cere magistraţilor Judecătoriei Secto¬rului 3 încuviinţarea executării silite pe toate conturile bancare, şi bunurile mobiliare şi imobiliare aparţinând trustului de presă Intact. În solicitarea înaintată magistraţilor se cere şi poprirea pe conturile personale şi salariile directorului ziarului Jurnalul Naţional, Marius Tucă, şi a veniturilor obţinute de colaboratorul trustului, Liviu Turcu. Decizia este definitivă, dar nu irevocabilă Varujan Vosganian a venit înarmat cu o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, care i-a dat câştig de cauză în procesul de calomnie pe care acesta i l-a intentat jurnalistului Marius Tucă, lui Liviu Turci şi editurii Intact. Potrivit sentinţei, aceştia trebuie să-i plătească lui Vosganian despăgubiri în valoare de 40.000 de euro. Decizia este definitivă, dar nu şi irevocabilă. Ea a fost contestată cu recurs de trustul Intact, Marius Tucă şi Liviu Turcu. Procesul dintre cele două părţi a început acum şase ani, când fostul ministru al Economiei a fost nevoit să renunţe la o funcţie de comisar european din partea României, din cauza unui articol apărut în Jurnalul Naţional, ziar condus de Marius Tucă, în care se spunea că Vosganian ar fi fost colaborator al Securităţii. Varujan Vosganian a demontat, în instanţă toate aceste acuzaţii. A cerut 300.00 de euro În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea prin care liberalul cerea daune de 300.000 de euro. Curtea de Apel i-a dat, însă, câştig de cauză. În timpul procesului, Vosganian l-a avut ca martor chiar pe fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a declarat la proces că nu s-a găsit nicio dovadă privind implicarea colegului său de partid în activitatea serviciilor secrete. "Este om politic, situaţie în care limitele criticii admisibile sunt mai ample în comparaţie cu un simplu particular" Curtea de Apel Bucureşti a motivat că are în vedere şi principiului conform căruia libertatea jurnalistică include recurgerea la o doză de exagerare sau chiar de provocare, "cu condiţia însă ca limbajul folosit să nu fie ofensator (cauza Victor Truţă c. României, cererea nr. 20121/04, decizie, par. 52). Or, din examinarea conţinutului articolelor incriminate de reclamant, instanţa de apel nu poate reţine îndeplinirea acestei condiţii, având în vedere termenii şi expresiile folosite ("cunoscut ca ghicitor în palmă şi cafea", "s-au repezit orbeşte, să-şi apere colegul, punând serios în primejdie interesele statului român")". "Or, Curtea a verificat acest aspect în cadrul analizei coroborate a probatoriului în baza căruia a stabilit situaţia de fapt, ajungând la concluzia că afirmaţia intimaţilor-pârâţi conform căreia reclamantul a fost informator al Securităţii şi că a fost recrutat la începutul anilor 1980 de un agent al securităţii este lipsită de suport probatoriu. Dimpotrivă, probele administrate în cauză de apelantul-reclamant, inclusiv răspunsul oficial al CNSAS, au infirmat această informaţie pusă la dispoziţia publicului de către intimaţii-pârâţi. În al doilea rând, Curtea are în vedere şi faptul că apelantul-reclamant este om politic, situaţie în care limitele criticii admisibile sunt mai ample în comparaţie cu un simplu particular; însă Curtea analizează ingerinţa în lumina întregii cauze, inclusiv gravitatea afirmaţiilor şi contextul în care au fost făcute, respectiv în perioada după desemnarea apelantului-reclamant în calitate de candidat al României pentru postul de comisar european, când acesta urma să aibă întâlniri pe această temă cu oficialii europeni", se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.