Efectul crizei statului: În fiecare săptămână bugetul pierde echivalentul a mii de salarii
- Raluca Florescu
- 4 septembrie 2012, 21:43
Autorităţile se împrumută cu greu de la băncile locale. Costurile cu bondurile au crescut cu câteva milioane de lei pe licitaţie
Criza politică dă bătăi de cap auto rităţilor. Ce plătea statul în luna mai pentru titlurile emise pe cinci ani de zile - un împrumut relativ scump, din cauza scadenţei mari - a ajuns să achite acum pentru titluri emise pe doar opt luni. La cea mai recentă emisiune de titluri, cea de ieri, cu maturitate la opt luni, statul a oferit băncilor un randament mediu de 6,11% pe an. Finanţele au acceptat să plătească atât după ce au dus timp de aproape o lună un război al nervilor cu creditorii şi nu au plasat nimic. "Randamentele cresc pentru că băncile simt că aplanarea din ultimul timp a tensiunilor politice nu este sustenabilă. Să nu uităm, urmează alegerile parlamentare", a comentat un dealer pentru EVZ. 10 milioane de lei în plus Faţă de mai, când Finanţele reuşeau să se împrumute pe un an la un randament mediu de 5,02% pe an, costul de împrumut a crescut cu peste 20%. Concret pentru 100 de milioane de lei împrumutaţi, statul plăteşte în plus 1,09 puncte la dobândă, adică 1,09 milioane de lei. La emisiunea de ieri, de 900 de milioane de lei, statul a achitat cu circa 10 milioane de lei mai mult, adică echivalentul a câteva mii de salarii medii. Creşterile de randamente au costat vistieria cel puţin câteva zeci de milioane de lei în doar trei luni. Banca Naţională a încercat să atenueze presiunea pe costuri. Ieri, nu a mai limitat sumele oferite băncilor la operaţiuni repo, poate tocmai în ideea de a le permite acestora să împrumute mai ieftin. Atunci când este lichiditate în piaţă, şi dobânzile scad. Din păcate, efectul s-a văzut doar la nivel de curs leu/euro, care a crescut cu peste trei bani, nu şi la dobânzi. BNR a încercat să ajute statul să se împrumute mai ieftin, crescând lichiditatea din piaţă. Intervenţia a avut succes parţial La mâna băncilor locale Scad însă pretenţiile investitorilor străini pentru eurobonduri şi pentru titlurile în dolari. Randamentele pentru bondurile româneşti în dolari pe 10 ani au scăzut în august cu un punct procentual, până la 5,61%. "Străinii au început să îşi diversifice plasamentele, ţinând cond că în Statele Unite şi în Europa randamentele sunt aproape de 0%", a comentat dealerul citat. Luând în calcul că la împrumuturile în valută intervine şi riscul valutar, tot creditele de băncilor locale sunt însă mai convenabile. CITIŢI ŞI:
- Din rezervele BNR a plecat peste UN MILIARD de euro în august. CÂŢI bani s-au dus pe apărarea leului
- Un leu la salarii costă doi lei din investiţii
- AFP: Economia României, luată ostatică de criza politică
- Wall-Street Journal: Criza politică ameninţă să împingă ţara înapoi în zona de risc economic