Perspectivele privind inflaţia, cursul valutar, dobânzile la credite, elementele care îi interesează direct pe români, s-au înrăutăţit mult în ultimul timp şi, la sfârşitul anului, n-ar trebuie să avem suprize dacă niciuna din ţintele asumate pentru aceşti indicatori nu vor fi atinse.

Cele mai sumbre estimări pentru finalul anului vizează, desigur, cursul valutar, care ne-a dat şi cele mai mari bătăi de cap în ultimele luni.

În timp ce analiştii Băncii Comerciale Române întrevăd un nivel de 4,55 lei/euro pentru decembrie, specialiştii Raiffeisen şi ING Bank România sunt mult mai pesimişti.

Analiştii Raiffeisen Bank România cred că la final de an cotaţia va fi de 4,65 lei/euro, nivel care se va menţine pe parcursul primului trimestru din 2012.

Potrivit unui raport emis de ING în august, când, ce-i drept, nu apăruseră încă factorii care au codus la întărirea recentă a leului, cursul va fi de 4,75 lei/euro la finalul lui sepmbrie şi de 4,85 lei/euro la final de an. Ce ar putea cauza scăderea leului la final de an?

"Este puţin probabil că tensiunile politice se vor sfârşi prea devreme. Majoritatea întrebărilor cheie legate de viaţa politică (Care va fi structura noului parlament, după alegerile parlamentare?, Cine va forma Guvernul?) nu vor primi, cel mai probabil, vreun răspuns, până în primul trimestru din 2013", scriu analiştii ING Bank România.

La începutul anului analiştii încă sperau că euro va ajunge la o valoare medie anuală de 4,2 - 4,3 lei, în 2012.

Nici de partea inflaţiei aşteptările nu sunt prea optimiste. Anul acesta am văzut creşteri de preţuri la electricitate şi vom vedea, curând, şi la gaze. Pe fondul secetei preţul alimentelor a urcat de asemenea. Analiştii BCR se aşteaptă ca inflaţia să urce până la 4% în acest an, ceea ce ar însemna totuşi că banca centrală îşi va atinge ţinta, de 3% plus/minus un punct procentual.

Raiffeisen estimează însă că ţinta BNR este greu de atins. Preturile administrate, respectiv tarifele la gaze şi electricitate sunt majorate în acest an, seceta împinge în sus preţurile la alimente, pentru unele existând chiar perspectiva unor majorări de 30% spre final de an, iar cursul valutar a evoluat în mod neaşteptat, ating maxime istorice care a luat prin susprindere chiar şi cei mai pesimişti analişti.

Or, prognoza BNR de 3% creştere de preţuri era făcută în condiţiile unui an agricol normal şi a unei evoluţii constante a leului, ceea ce nu s-a întâmplat. În context, analiştii Raiffeisen şi ING Bank România întrevăd o inflaţie de 4,5% sau chiar peste la final de an.

Dincolo de cifre, ceea ce contează cu adevărat este inflaţia resimţită de fiecare dintre noi. Ţinând cont că 70% din coşul de consum al românului sunt alimentele, ne dăm seama că impactul secetei va cântări greu în bugetul de cheltuieli.

Nici dobânzile la creditele în lei nu stau prea bine. Băncile cer din ce în ce mai mult dobândă atunci când împrumută lei pentru că lichiditatea pe piaţa bancară a scăzut, ca urmare a unei decizii a BNR care a încercat ca prin acest mod să aplaneze efectul crizei politice asupra cursului. Statul se împrumută deja la dobânzi mai mari cu un o punct procentual faţă de mai, majorare pe care am putea-o vedea şi la creditele pentru populaţie.