Zeci de milioane de euro, care ar fi trebuit să intre în bugetul statului, au fost direcţionaţi, în ultimii trei ani, de foştii şefi ai Loteriei către conturile unor fi rme, prin contracte cu dedicaţie.
Profitul net al Loteriei Române aproape s-a înjumătăţit, în ultimii trei ani de mandat ai lui Gheorghe Benea, potrivit rezultatelor financiare ale companiei, intrate în posesia EVZ.
Dacă în 2009 profitul net a fost de 150 de milioane de lei, la sfârşitul anului trecut acesta a fost de doar 81 de milioane de lei.
Inspectorii Curţii de Conturi a României (CCR) afirmă în ultimul raport de control realizat la această instituţie că principala cauză a scăderii profitului Loteriei o reprezintă încheierea ilegală a mai multe contracte de achiziţii.
Contract cu o pagubă de peste 10 milioane €
Licitaţia privind contractul de pază a produs LR o pagubă de peste 44,1 milioane de lei. Paradoxal, în documentaţia de atribuire au fost stabilite criterii tehnice restrictive pe care nici măcar firma declarată câştigătoare, Shelter Security, nu le îndeplinea, susţin inspectorii CCR.
"Din studierea dosarului achiziţiei, a rezultat că licitaţia a fost direcţionată către SC Compania de Pază Shelter Security SRL, contrar intereselor CNLR", precizează inspectorii CCR.
O decizie incredibilă a fostei conduceri a LR s-a petrecut la începutul anului 2011: reprezentanţii firmei de pază Shelter Security au solicitat conducerii Loteriei triplarea tarifului de monitorizare şi intervenţie prevăzut în contractul iniţial, iar reprezentanţii LR au acceptat acest lucru, prin semnarea actului adiţional nr. 35/02.02.2011. Inspectorii CCR susţin în raportul lor de control că acceptarea triplării tarifului de monitorizare şi intervenţie s-a făcut "în mod nejustificat".
Software, supraevaluat de 4.590 de ori
Imaginea jafului de la Loterie poate fi ilustrată cu achiziţia unui software de monitorizare de la compania Shelter Security. Inspectorii CCR spun că acesta a fost cumpărat la un preţ de 4.590 de ori mai scump decât preţul de catalog al produsului.
"Produsul SEKA DISP WS3 era disponibil la un preţ de 323 de euro fără TVA, echivalentul a 1.588 de lei cu tot cu TVA. În condiţiile în care CNLR a achiziţionat software-ul la preţul de 7.289.729 de lei inclusiv cu TVA, rezultă că s-a plătit către compania Shelter Security un preţ de 4.590 de ori mai mare", se arată în raportul CCR.
Maşini cumpărate la suprapreţ
În cadrul licitaţiei derulate pentru achiziţia a 183 de maşini, reprezentanţii LR au introdus în documentaţia de atribuire "caracteristici tehnice inexistente", lucru care a împiedicat participarea altor ofertanţi la licitaţie, lucru care i-a făcut pe inspectori să concluzioneze că şi această licitaţie a fost direcţionată către firma SC Rădăcini Motors SRL.
Ca şi cum asta n-ar fi fost de ajuns, inspectorii CCR susţin că maşinile au fost achiziţionate la suprapreţ: "În condiţiile în care CNLR a solicitat achiziţionarea unui număr semnificativ de automobile (183 bucăţi), SC Rădăcini Motors SRL nu numai că nu a oferit un discount, ci a ofertat preţuri chiar mai mari decât cele pe care le practică respectiva companie", afirmă inspectorii, care precizează că LR a plătit în plus suma de 3,2 milioane de lei.
Milioane de euro, un contract
de asistenţă juridică Inspectorii CCR susţin că LR a efectuat plăţi nelegale şi nejustificate de peste 12 milioane de lei firmei de avocatură SCA Raţiu & Raţiu, în baza unui contract de asistenţă juridică.
O parte a contractului prevedea intabularea spaţiilor LR. Inspectorii au descoperit că acest lucru a mai fost făcut anterior de alte două firme de avocatură, SCA Hahui şi Asociaţii, în 2006 şi CA Arthur Muşetescu, în 2008.
"Aceste servicii nu se justificau din punct de vedere al necesităţii şi oportunităţii acestora", afirmă inspectorii. Ei adaugă că, pe lângă serviciile de intabulare, firma de avocatură Raţiu & Raţiu a mai încheiat cu LR contracte subsecvente pentru prestarea unor servicii ce ar fi trebuit să fie realizate de către salariaţii serviciului Achiziţii din cadrul companiei.
Au cumpărat un softwer la un preţ de 4.590 de ori mai scump decât preţul de catalog al produsului
215 milioane de euro, paguba produsă de greci
Cel mai mare tun dat Loteriei Române a fost contractul de creditfurnizor încheiat în 2003 de către Nicolae Cristea (foto) cu grupul de firme Intralot. Aproape 215 milioane de euro este paguba produsă companiei de acest contract, doar pentru perioada 2003 - 2010.
Contractul expiră în noiembrie 2013. Pe 1 septembrie 2003, Nicolae Cristea, preşedintele Loteriei Române din acea perioadă, a încheiat cu grupul de firme greceşti Intralot, Intracom şi Lotrom un contract de credit-furnizor pentru implementarea programului de video- loterie.
Astfel, Loteria a intrat în posesia a 6.273 de aparate de joc cu câştiguri şi o serie de softuri operaţionale de comunicaţii şi joc. Problema acestui contract o reprezintă faptul că Nicolae Cristea nu a stabilit o sumă fixă în contract pentru această achiziţie, ci a stabilit cu partenerii greci să achite eşalonat aparatura, pe parcursul a 10 ani.
Potrivit clauzelor contractuale, în primii trei ani de contract grupul de firme Intralot a primit 80% din încasările brute, 75% pentru perioada 2006 - 2009 şi 70% pentru ultimii patru ani.
Conform unui raport al inspectorilor CCR, Loteria Română a virat în conturile grecilor 841,5 milioane de lei, numai în perioada 2003 - 2010. Acest contract este încă în vigoare şi va expira pe 30 noiembrie 2013.
Din cei 814,5 milioane de lei, 527,8 milioane de lei reprezintă banii plătiti de LR în contul Intralot pentru finanţarea cu care a fost plătită aparatura, 231,8 reprezintă ratele la echipamente, iar 81,8 milioane de lei sunt TVA-ul.
La un curs mediu pentru toată această perioadă, rezultă că statul român, acţionarul unic al Loteriei, a fost păgubit cu aproape 215 milioane de euro.
Încă 350 de milioane de euro?
Cele 215 milioane de euro nu reprezintă singura pagubă produsă de greci Loteriei. După un control încrucişat al ANAF, al Gărzii Financiare, al Biroului de Metrologie Legală şi al Consiliului Concurenţei, autorităţile au ajuns la concluzia că aparatele Loteriei nu sunt video-loterie, cum e stipulat în contract, ci slot-maşini, pentru care instituţia trebuie să plătească taxe şi impozite.
Potrivit calculelor inspectorilor, suma totală pe care Loteria trebuie s-o achite la buget e de circa 350 de milioane de euro. În momentul de faţă, decizia achitării acestei sume stă în pixul ministrului Finanţelor.
6.273
este numărul aparatelor de joc cumpărate de la greci de Loterie
Reţeta căpuşării
Inspectorii CCR descriu amănunţit modul de operare al fostei conduceri a Loteriei, prin care zeci de milioane de euro au fost direcţionate spre anumite firme. Reţeta desfăşurării licitaţiilor era următoarea:
1. Reprezentanţii LR adăugau în cadrul documentaţiei de atribuire condiţii restrictive sau abuzive, care să limiteze participarea mai multor agenţi economici la licitaţie;
2. Condiţii care să elimine celelalte oferte pentru etapa de evaluare financiară a ofertelor (de regulă, în etapa de determinare a punctajului financiar şi evaluarea financiară a ofertei rămânea un singur ofertant);
3. Se comparavaloarea ofertei cu valoarea estimată de către reprezentanţii Loteriei Române, iar unicul ofertant rămas în cursă era declarat câştigător
4. Se încheia contractul cu ofertantul desemnat cîştigător, în unele cazuri prin acceptarea unor clauze defavorabile companiei.
Ce planuri are noul director general
Noul director general al Loteriei, Dan Alexandru Ghiţă (foto), şi-a prezentat planurile de viitor în prima sa conferinţă de presă ca şef al companiei.
Printre direcţiile de acţiune s-ar număra jocurile online, prin SMS şi cele de tip Bingo, dezvoltarea unei aplicaţii pentru a juca 6/49 de pe telefon, producţia de lozuri pentru loteriile din străinătate şi afilierea la reţeaua europeană Euromillions.
Ghiţă a mai declarat că va încerca să încheie parteneriate cu firme care să suporte integral cheltuielile pentru lansarea unor noi jocuri, şi că o parte a imobilelor companiei, folosite până acum ineficient, vor fi închiriate.
Problema cea mai mare ar reprezenta- o contractul cu grecii, care trebuie să fie implicaţi în majoritatea tipurilor de produse noi dezvoltate de Loterie. Obiectivul noului şef de la loto este să dubleze cifra de afaceri şi să mărească de aproape 7 ori profitul.
Citiţi şi:
- Loteria Naţională era să ajungă din nou pe mâna grecilor
Recomandările noastre
