De săptămâna trecută, în România se desfășoară o dispută cu privire la persoana cea mai îndreptățită să reprezinte România la Consiliul European: președintele sau premierul.
Potrivit articolului 15 din Tratatului privind Uniunea Europeană, Consiliul este compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre. Având în vedere că în dreptul internațional nu sunt alte prevederi cu privire la cazul în care atât șeful statului, cât și al guvernului unui stat membru ar participa la CE, rezultă că fiecare stat hotărăște cine îl va reprezenta la CE în baza legislației proprii. Conform acesteia, mai precis a Constituției, președintele reprezintă statul român (art 80) și încheie tratate internaționale în numele României (art. 91), în timp ce Guvernul "asigură realizarea politicii interne și externe" (art 102). Prin coroborarea acestor prevederi rezultă că președintele este cel îndreptățit să reprezinte România la instanțele internaționale, inclusiv la CE. Statutul însoțitorului șefului statului Tratatul de la Lisabona prevede că șefii de delegație pot fi însoțiți la CE, doar "atunci când ordinea de zi impune", de un alt ministru. În virtutea tratatului de la Nisa, acest ministru poate fi înlocuit de primul-ministru. Astfel, de regulă, participarea la reuniunile Consiliului European este asigurată, de la semnarea Tratatului de la Lisabona (2009) de un singur reprezentant. În cazul României, ca republică semiprezidențială, acesta este șeful statului.
Recomandările noastre
