Profitul obţinut într-un stat membru al Uniunii Europene ar putea să nu mai aducă acelui stat niciun impozit, dacă sucursalele din alte ţări ale grupului de companii au obţinut pierderi.

Parlamentul European a avizat favorabil propunerea Comisiei Europene de a se adopta o bază fiscală comună consolidată pentru firme la nivelul UE. Propunerea a fost lansată de CE încă din primăvara anului trecut. De asemenea, europarlamentarii au votat un amendament prin care măsura ar deveni obligatorie pentru toate companiile, după ce iniţial era vorba ca ea să fie opţională.

Scopul acestei baze fiscale consolidate, denumită CCCTB (Common Consolidated Corporate Tax Base) este să aducă economii pentru firmele care desfăşoară operaţiuni transfrontaliere în Uniunea Europeană şi să reducă birocraţia cu care se confruntă acestea. În final, efectele ar putea include aducerea unor noi companii în Europa şi stimularea dezvoltării celor existente.

Dincolo de avantajele pe care le are pentru firme, proiectul are totuşi un dezavantaj major pentru ţările emergente, aşa cum este şi România.

Pierderile dintr-o ţară pot afecta bugetele altora

În primul rând, baza de impozitare comună înseamnă că, dacă un grup are profit din unele sucursale externe, dar este pe pierdere per total, nu va plăti impozit în niciuna din ţările în care activează. Este cazul mai multor multinaţionale care şi-au deschis sucursale în România, mai ales în perioada de boom economic, atunci când ratele de rentabilitate obţinute aici erau cu mult superioare celor din ţările occidentale.

O altă problemă este felul în care ar urma să fie împărţită această bază de impozitare între ţările în care activează acele companii. Mai exact, aceasta ar urma să fie împărţită în funcţie de activele, salariaţii şi vânzările din fiecare ţară. În cea mai mare parte a cazurilor, firmele-mamă au active mult mai mari decât subsidiarele din România, au vânzări mai mari şi plătesc salarii mai mari în ţările de origine. În acelaşi timp însă, din România obţin marje de profit peste cele disponibile în Vest.

În această situaţie s-a aflat până în 2011 Erste Group, care obţinea în anii de boom economic circa 25% din profit din România, având doar 10% din active aici.

OMV Petrom este altă companie care obţine în mod constant, chiar şi în perioade de criză, profituri substanţiale, deşi activele şi vânzările sunt cu mult mai mici decât ale companiei-mamă din Austria.

Doar o treime din profitul Petrom ar mai fi impozitat în România

În anul 2011, profitul net al Petrom a fost de circa 830 de milioane de euro, în timp ce profitul net al OMV Group a fost de 1,063 miliarde de euro, în condiţiile în care vânzările au fost de doar 5,2 miliarde de euro în România şi 34 de miliarde la nivelul grupului, iar activele erau de 8,5 miliarde de euro la Petrom, comparativ cu 28,4 miliarde de euro pentru tot grupul. În aceste condiţii, cam o treime din profitul obţinut de Petrom ar mai fi impozitat de statul român. Consolidarea rezultatelor financiare la nivelul grupului de firme se face indiferent de numele și ponderea deținerilor acționarilor minoritari. Astfel, chiar dacă statul român este și el acționar al sucursalei din România, compania face parte din grup și ar urma să fie impozitată ca atare.

Conceptul de grup de firme este reglementat în mai multe țări ale Uniunii Europene, iar definirea acestuia ține cont de regulă de controlul pe care îl exercită firma-mamă asupra filialelor sale. În general, se consideră că o firmă face parte dintr-un grup dacă deciziile sale pot fi controlate de reprezentanții acelui grup, iar asta se poate întâmpla chiar și cu o deținere de doar 33% din acțiuni, nu doar cu 51%, atât cât are OMV în cadrul Petrom.

Proiectul a avut parte până acum de opoziţie din partea mai multor ţări, între care şi România. Celelalte ţări nemulţumite de această idee sunt Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Irlanda, Malta şi Suedia.

Crearea CCCTB a mai fost vehiculată în trecut, în urmă cu peste 5 ani existând de asemenea încercări din partea Comisiei Europene de a impune această idee, eşuate însă.