Circul politic şi mediatic dezvoltat în jurul unui oarecare domn Boldea, un gălăţean, din nefericire posesor al unui mandat de reprezentare populară în Camera Deputaţilor, personaj aparţinând Partidului Democrat Liberal, aduce din nou în atenţia publicului delirul moral în care România se află.
Astăzi, la începutul unui an electoral, cred că problema principală a partidelor politice nu este aceea a combaterii adversarului, ci aceea a construirii unor structuri coerente, sănătoase şi eficiente, imposibil de articulat în afară utilizării unor oameni morali, normali, cu frică de lege. Uitându-mă cu atenţie la tot ce fac astăzi principalele partide politice din România, la felul în care îşi recrutează candidaţii după un singur criteriu, cel al eficienţei electorale imediate, ajung să cred că numeroasele probleme al vieţii publice româneşti de astăzi nu au mari şanse de remediere în următorii ani.
Liderii politici vor de fapt identificarea unor candidaţi care să aibă două tipuri de merite, fie prin exerciţiul îndelungat al autorităţii să îşi poată convinge repede concetăţenii să îi voteze, fie prin utilizarea unor resurse proprii să reuşească repede să îi convingă prin "mijloace neortodoxe". De aici în colo nu mai contează nici cine este personajul, nici care este trecutul său personal, profesional sau politic, nici care sunt riscurile îndepărtate de imagine pe care respectivul partid şi le asumă, contează numai victoria electorală imediată. Rezultatul este acela că în administraţia locală sau în Parlamentul României ajung să se strecoare tot felul de personaje fără niciun fel de calităţi, fără o autentică personaltitate, fără niciun fel de imagine publică şi care deci, fac tot ce pot pentru a-şi construi o identitate sau pentru a se îmbogăţi.
Această realitate nu exprima în niciun fel România reală. Această realitate ne arată cât de fals şi ineficient este sistemul prin care reprezentanţii naţiunii române sunt astăzi aleşi.
Să nu fiu greşit înţeles, situaţia la care mă refer nu exprima în niciun caz întreaga clasă politica românească. Există şi politicieni care sunt acolo din vocaţie şi care reprezintă cu adevărat interesele celor care i-au ales. Din nefericire însă exemplul ariviştilor, oportuniştilor, oamenilor fără niciun fel de criterii morale care ajung să decidă în numele semenilor lor, este în creştere. Este adevărat că orice partid politic există numai şi numai pentru a încerca să guverneze, pentru a încerca, deci, să câştige votul electoratului sau atunci când îl are deja, să îl consolideze. Oamenii politici sunt şi ei oameni, iar viaţa publică din România, cu toate "elementele ei specifice", are multe caracteristici comune cu aceia din oricare altă ţară guvernată într-un regim democratic. Numai că în România numărul personajelor politice condamnate definitiv sau numai cercetate penal este proporţional cu mult mai mare decât în oricare altă ţară a Uniunii Europene, România ocupând la acest capitol un întristător loc 1.
Eu cred că astăzi, când cetăţenii sunt tot mai dezamăgiţi de liderii lor politici, un partid politic care se gândeşte cu adevărat la viitor are un singur lucru important de făcut – să îşi aleagă cu mare atenţie competitorii, să identifice candidaţi cărora electorii atenţi să le poată reproşa cât mai puţin.