5 martie, zi de salariu la Parlament. Pe la orele 12.30, un culoar absolut anonim de la etajul 6 al Casei Poporului se animă subit.
Este holul care duce spre casieria de unde deputaţii îşi ridică sumele forfetare – pentru plata birourilor din circumscripţii – şi cei mai conservatori chiar şi salariile.
Există o persoană care îi face până şi pe parlamentari să aştepte: casiera. La ora 12.30 ea nu este la birou şi va lipsi încă trei sferturi de oră. Aleşii vin, încearcă uşa şi mai schimbă câte o glumă. "Ai încasat ca să donezi?", întreabă unul.
"Nu, că e închis!". "Să donezi, că te dă Ponta afară!" Cei doi râd şi se despart. Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, e în mari tandreţuri cu un coleg din Opoziţie căruia probabil că i-a dus dorul pe parcursul grevei parlamentare, aşa că-l îmbrăţişează bărbăteşte.
"Succesuri cu Mişcarea Populară!", îi urează acesta. În fine, casieria se deschide. În grupuri de câte doi-trei, parlamentarii sosesc vitejeşte, sub protecţia anonimatului, intră, încasează banii de la ghişeu şi ies ascunzând plicurile în buzunare.
Nici nu numără banii. Poate nu vor să se ataşeze foarte tare de aceştia, nu de alta dar consemnul în USL este să-i doneze integral. Pese diştii trebuie chiar să se pre zinte la partid cu chitanţele în dinţi.
ANIMAȚIE. Pe holul care duce la casieria Parlamentului FOTO: EVZ
La un moment dat, fluxul scade: cineva a dat alarma, anunţând că ziariştii stau la pândă. Vedetele politice, indiferent de partid, nu şi-au făcut apariţia, preferând să trimită consilierii sau şoferii.
4000 de lei,
suma aproximativă ridicată de un parlamentar după o lună de grevă
ATMOSFERĂ
O zi mai puţin liniştită
Horia Tabacu
Palatul Parlamentului. Este unul dintre cele mai liniştite locuri din România. Plăcut, curăţenie, lux,cald, o atmosferă calmă, rarefiată. Poate atmosfera ar fi şi mai liniştită în oricare altă zi.
Ieri , însă, se dădeau salariile. Sunt primele salarii cu cântec din întreaga noastră viaţă politică.
Toţi aleşii au un mers demn şi marţial dar unii sunt măcinaţi de gânduri, mai ales după ce ies de la caserie. Cei care trebuie să doneze banii se cunosc de la o poştă.
Au intrat să îi ia cu paşi ezitanţi, parcă de frică să nu îi vadă cineva şi ies grăbiţi. Cu toate că în sinea lor par măcinaţi de profunde şi complexe probleme politice şi cam toţi se vaită că au prea multă treabă, iminenta donare a banilor pare să îi indispună.
Semn că unii dintre ei nici nu înţeleg semnifi caţia gestului pe care îl vor face şi consecinţele acestuia pentru viitorul ţării noastre.
Recomandările noastre
