Ce lasă în urmă guvernul condus de Emil Boc după trei ani de mandat: PIB mai mic, datorie publică mai mare, acelaşi deficit bugetar.
Indicii bursei au coborât cu mai puţin de un procent, iar leul s-a apreciat cu 0,1% faţă de euro.
De asemenea, cotaţia de risc a României a crescut cu doar 3% în interiorul unei tendinţe de scădere începută acum o lună: nivelul CDS (Credit Default Swap, adică preţul asigurării contra încetării de plăţi) a ajuns la 375 de puncte (adică 3,5% în plus la dobândă), cu o cincime sub cel atins la începutul anului.
Pentru pieţele financiare este o zi obişnuită, mult mai bună decât - de exemplu - cea de după demisia lui Georgios Papandreu, fostul premier al Greciei.
În 14 noiembrie, leul staţiona, bursa pierdea două procente iar CDS se scumpea cu 5%. Deja, inerţia pieţelor faţă de plecarea lui Emil Boc nu mai este o surpriză. La fel s-a întâmplat în toamna lui 2009, când cabinetul a fost demis în Parlament.
Acordul cu FMI e mai important
Motivul cel mai important al acestei atitudini este faptul că principalul reper politic urmărit de investitori este acordul cu Fondul Monetar Internaţional, care deocamdată nu dă semne că ar fi în pericol.
Al doilea motiv este că aşteptările oamenilor de afaceri de la Guvern sunt deja foarte reduse, după ce în ultimii trei ani au avut parte doar de măriri de taxe.
TVA a crescut cu 5 puncte, până la 24% iar CAS a crescut cu 3,3 puncte, la 31,3%. Aceste măriri de taxe au ajutat la creşterea încasărilor bugetare, însă deficitul bugetar a rămas mare pentru că şi cheltuielile au crescut.
Nivelul cheltuielilor de personal a scăzut, al investiţiilor şi al cheltuielilor pentru achiziţii a rămas relativ constant, însă la capitolul pensii şi ajutoare sociale creşterea a fost de 27%.
2,5%
este creşterea PIB estimată de FMI pentru 2011, după 7,1% în 2008, -7,2% în 2009 şi -1,3% în 2010
PARCURS
Cum au evoluat principalii indicatori
PIB nominal este cu 10% mai mare, crescând de la 505 miliarde le aproximativ 550 de miliarde de lei. În termeni reali, însă, PIB este mai mic ca urmare a recesiunilor din 2009 şi 2010.
România avusese o creştere economică de 7,1% în 2008 şi s-a întors pe creştere, estimată la 2,5%, în 2011. Veniturile bugetului au crescut cu 11%, de la 164 de miliarde de lei la 182 mld. lei.
Singura scădere s-a înregistrat în 2009, când încasările au coborât la numai 157 mld. lei. Cheltuielile publice au crescut în fiecare an, ajungând la 205 miliarde de lei în 2011, cu 8,5% mai mult faţă de cele 189 de miliarde din 2008. Deficitul bugetar a fost de 4,35% în 2011, faţă de 4,8 în 2008.
Vârfurile au fost de 6,5% în 2009 respectiv 7,2% în 2010. Datoria publică a României a crescut, de la 13% la sfârşitul lui 2008 la 33% în ultima parte a lui 2011.
Cea mai mare parte o reprezintă pachetul de 20 mld. euro. Rata şomajului a fost de 7,2% la sfârşitul lui 2011 faţă de 5,8% la sfârşitul lui 2008. Salariul mediu net a fost de 1600 de lei în decembrie 2011, cu 7,7% mai mare decât în luna similară a anului 2008.
În sectorul public, salariile sunt mai mici cu 10-20%, însă cele din sectorul privat raportează creşteri similare Inflaţia a fost de 16,6%, aproximativ jumătate fiind influenţa majorării TVA şi a accizelor. Pe parcursul anului 2008, preţurile crescuseră cu 6,3%. Strict în 2011, preţurile au crescut cu doar 3,1%.
"Mediul politic local este influenţat de preşedinte, devotat ferm cooperării cu FMI şi CE, cei mai importanţi factori pentru pieţe.“
JURAJ KOTIAN, analist Erste Bank
Recomandările noastre
