Statele Unite sunt atât de slăbite în regiunea indo-pacifi că încât riscă să piardă un confl ict „scurt și acut” lansat de Beijing în doar câteva ore, punându-se astfel capăt ordinii militare în regiune.

Pe de altă parte, aliații Washingtonului din Pacific, precum Australia, nu mai pot conta pe SUA pentru a se apăra. Aceasta este concluzia unui nou (și brutal) raport al Centrului de studii americane de la Universitatea din Sydney, citat de news.com.au.

Raportul relevă „ani de reduceri a cheltuielilor, echipamente militare depășite și o cădere în desuetitudine” a superputerii americane în Pacific: instalațiile militare americane din regiune riscă să fie spulberate de China.

„Miza nu poate fi mai mare”, indică raportul. În document se menționează că porturile și pistele de aterizare ale americanilor și țărilor aliate „ar putea fi făcute inutile de lovituri precise ale armatei chineze în primele ore ale unui conflict”.

Washingtonul este fragil

Documentul, intitulat „Strategia SUA, cheltuielile militare și apărarea colectivă în Indo-Pacific”, arată că echilibrul militar a fost menținut de o linie de baze și aliați , pornind din Singapore în Japonia, trecând prin Australia și insula americană Guam.

S-a creat astfel un front aliniat de SUA pe așa-numitul prim lanț insular de pe coasta Chinei, care a descurajat Beijingul să invadeze, de exemplu, Taiwanul, un aliat al SUA dar pe care China îl consideră o provincie „renegată”. Însă „preeminența militară a Washingtonului este acum fragilă”. „Armata chineză este din ce în ce mai puternică în timp ce frontul de război american s-a erodat de-o manieră periculoasă”, arată documentul, care avertizează: SUA ar putea chiar să piardă un război limitat cu China, cu consecințe devastatoare pentru peisajul strategic viitor al regiunii”.

O armată atrofiată

Armata americană, stipulează raportul, a fost „atrofiată”, cu finanțări „imprevizibile care a dus la echipament vetust, cu baze nesatisfăcătoare și linii de aprovizionare periculoase”.

Pe de altă parte, între 2006 și 2018, cheltuielile pentru apărare ale Chinei au explodat cu un procent de 900%. „China și-a transformat rapid armata, care era o instituție din era sovietică, depășită, într-o forță de luptă sofisticată, optimizată pentru a contesta capacitățile de proiecție a puterii americane”, indică raportul.

„Acest arsenal crescut de rachete cu rază lungă foarte precise reprezintă o amenințare majoră pentru aproape toate bazele, pistele de aterizare, porturile și instalațiile militare americane, aliate și partenere din vestul Pacificului”, menționează documentul.

Implicații majore pentru aliați

China a săpat capacitatea Americii să-și proiecteze puterea militară în regiunea indo-pacifică, crescând riscul ca Beijingul să folosească o forță limitată pentru a câștiga o victorie în fața faptului împlinit că SUA nu poate reacționa, au mai declarat autorii raportului US Studies Center.

Este vorba de un pericol ce amenință zone strategice precum teritorii taiwaneze, insule administrate de Japonia sau zone din marea Chinei meridională. Această evaluare, arată și AFP, ar putea avea „implicații grele” pentru numeroși aliați ai SUA, indiferent dacă este vorba de Australia, Taiwan sau Japonia, care depind mult de garanțiile americane în materie de securitate.

„Insolvabilitate” strategică

Raportul mai arată că sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, sub sloganul „America first” a adăugat noi temeri cu privire la o dezangajare a Statelor Unite care ar fi mai puțin înclinate să-și apere aliații în ipoteza unei agresiuni a Chinei. Dar acest raport sugerează că, chiar dacă ar dori să intervină, Statele Unite ar putea avea probleme în acest sens. Autorii studiului evocă chiar „insolvența strategică” a Washingtonului, susținând că zeci de ani de război și implicare în Orientul Mijlociu și subinvestire în Pacific au expus aliații țării în Oceania.

„China, în schimb, este din ce în ce mai capabilă să conteste ordinea regională cu forța datorită investițiilor pe scară largă în sisteme militare avansate”, arată raportul. Sub președinția lui Xi Jinping, bugetul oficial al apărării din China a crescut cu aproape 75% la 178 miliarde de dolari. O cifră care ar fi subevaluată însă.

Beijingul a investit în special în sisteme de rachete balistice de precizie și în sisteme de contra-intervenție care ar complica sarcina forțelor americane care încearcă să intre într-o zonă disputată.

Experții preconizează, pentru contracararea puterii Chinei, desfăşurarea de rachete terestre americane dar şi o schimbare a rolului Corpului de puşcaşi marini, plus o reevaluare a strategiilor de apărare regională care să implice Japonia şi Australia.

Victorie în condiții de înaltă tehnologie

Strategia marinei chineze, dincolo de protejarea „intereselor maritime” ale țării, cuprinde și conceptul de „apărare activă în mările apropiate”, care corespund spațiilor maritime aflate în interiorul primului lanț de insule format din arhipelagul japonez, Taiwan, Filipine, Indonezia și Malaezia.

În continuare, această „apărare activă” este însoțită de capacitatea „ de a câștiga războaie locale în condiții de înaltă tehnologie” sau de „informatizare”. Printre războaiele locale potențiale, Taiwan este primul scenariu luat în considerare de specialiști. Modernizarea marinei chineze îi permite președintelui XI Jinping să reafirme ambițiile regionale ale țării, în special in marea Chinei meridionale, în fața rivalului american.

Puterea navală a Chinei se observă și pe piețele de armament. Industriașii chinezi dezvoltă o ofertă destinată țărilor în curs de dezvoltare, asociind echipamente moderne, transfer de tehnologie și formare. Ceea ce poate constitui o concurență reală pentru actorii tradiționali din domeniu, în special din segmentul corvetelor și fregatelor și al submarinelor convenționale.