EXCLUSIV EVZ. CAMPANIA „MEDICUL DE GARDĂ ”. „Rețeta” unei fraude de 5 milioane de euro la medicamentele pacienților

Procurorii DIICOT Oradea au făcut 67 de percheziții într-un dosar cu prejudicii fabuloase din banii Sănătății.

Ieri, s-a consumat un nou episod al fraudelor cu medicamente și rețete false care păgubesc sistemul sanitar de sume colosale de bani care nu mai ajung la pacienți așa cum ar trebui, ci în buzunarele unor grupuri infracționale. Procurorii DIICOT Oradea au făcut 67 de percheziții la Secția de Oncologie a Spitalului Municipal Oradea, la farmacii și medici de familie, într-un dosar în care sunt implicate 50 de persoane, iar prejudiciul estimat este de 5 milioane de euro.

Potrivit DIICOT, „rețeta” fraudei derulate între 2012 și 2014 era simplă: cuantumul vânzărilor la medicamente oncologice, reumatologice și neurologice era crescut artificial pentru a putea deconta mai mulți bani de la CNAS.

Scopul era acela al evitării plății impozitului pe profit, al majorării ilegale de TVA, în vederea sustragerii de la plata impozitelor.

Zborul la Nisa. Subiectul falsificării documentelor aviatice zguduie finalul campaniei electorale. Probleme majore de GDPR

O nouă taxă de la 1 ianuarie. Șoferii fără loc de parcare vor plăti în plus

Tranzacții inexistente

Șase din cele opt firme implicate erau de tip „fantomă”, controlate, prin interpuşi, de aceleaşi persoane care deţineau primele două societăţi. Nu mai departe de luna mai a acestui an, un alt scandal de fraudă cu medicamente și rețete false zguduia sistemul. 13 medici și farmaciști din București și Sibiu, printre care și trei doctorițe de la Fundeni, erau suspectați că au emis rețete false pentru bolnavii de cancer, prejudiciul fiind de 3,5 milioane de euro. „Motivul pentru care cele mai multe fraude se petrec la medicamentele bolnavilor de cancer sau din programele naționale este că acestea sunt foarte scumpe”, a explicat Sorin Paveliu, expert pe probleme de sănătate la Societatea Academică Română (SAR). „Unde sunt foarte mulți bani sunt și foarte mulți hoți. Un alt motiv ar fi acela că nu există interes pentru a controla ceva”, mai spune Paveliu.

Cei care ar trebui să controleze sunt angajații de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate: „Evidența electronică le permite să facă aceste analize. Întrebarea este dacă, într-adevăr, vor”.