În fiecare zi de Luni și Marți și Miercuri și Joi, la orele 1 & ½ ale amiezii, eu îmi duc soția la serviciu. Cu auto propriu. Până la orele 14.00, fără un pic, ajungem în Berceni, unde are ea cabinetul. Timp în care ascultăm, invariabil, jumătatea doi a emisiunii „România în direct”. În eterul ultimei perioade de timp, mai multă lume bine și foarte bine intenționată și-a exprimat părerea despre starea națiunii apropos de învățământ. Și de fiecare dată am rămas cu aceeași impresie ca la fotbal: toți se pricep la acest sport, mai puțin practicanții.

Eu m-am lăsat de predat Teorema lui Pitagora, nu din cauza salariului mic ori a așa-zisei indiscipline a elevilor. Astea sunt prostii enunțate de cei care nu au chemare. Chemare pentru uzul rațiunii ne-născătoare de monștri. Am divorțat de meseria de pedagog din cauza colegilor de cancelarie. Nu chiar toți, dar majoritatea.

La începutul anilor '90 eram la Școala Generală 55, cea mai grea la care am predat vreodată. Cu o asemenea experiență, un profesor ar trebui să-și înceapă activitatea. Și dacă supraviețuiește măcar un an, atunci va avea o frumoasă carieră în învățămînt. Din păcate, la mine era spre sfârșitul activității pedagogice.

Dar am supraviețuit, și destul de bine zic eu acum, dacă în trimestrul al 3-lea mi-au propus câțiva părinți, coordonați de bulibașul șef, să mă mut la ei în cartier. Zece milioane era în acei ani o casă la curte, undeva împrejurul școlii, pentru profesorul lor de mate.

Să revin la colegii de cancelarie. Într- o zi, directorul, în mijlocul cancelariei și-n mijlocul zilei, adică în recreația mare, se trezește că mă-ntreabă de față cu ceilalți: „Ce se întîmplă cu elevii care au oră cu dumneavoastră domnule profesor, că atunci când sună de intrare fug toți spre clasă ca disperații?!”.

Oare omul ăsta chiar nu știa regula de bază a activității de profesor?! Am preferat să-mi închipui că era doar invidios, nu și incompetent.

Păi cum adică, dom-ne?!, de ce te mai duci la școală dacă nu ca să fii la ore în timpul tocmai pentru asta alocat?!? Lucru valabil în mod egal elevilor și profesorilor. Elevii mei înțeleseseră, nu și colegii de cancelarie.

Revenind la Domnii Moise și Vlad: și ei sunt bine intenționați, chiar foarte-bine intenționați.

Liviu ALGER

„Realitatea dintr-o universitate de stat”

Citesc cu interes ziarul „Evenimentul zilei”, deoarece găsesc răspunsuri la diferite probleme cu care ne confruntăm, răspunsuri în ceea ce privește viața social- politică din țara noastră sau din lume.

M-a pus pe gânduri o notiță din ziarul apărut la data de 22.05.2014, pag.2, „Fost deputat, judecat pentru nepotism”, care prezenta acest cancer al societății în care trăim. Puține publicații mai au curajul să o facă, în condițiile în care nepotismul este practicat începând de la cele mai înalte niveluri ale societății: președinte, prim-ministru, șefi de partide, conducători de instituții și așa se întinde până la șefii locului de muncă și portari.

Deputatul, despre care se vorbea în nota publicată, prejudiciase statul cu 11.000 de lei, pentru că și-a angajat fata la biroul său de deputat. E grav, dar nu atât de grav cu ceea ce se întâmplă întro universitate de stat, unde tăticul șef de catedră își angajează fiul de altă specialitate, la catedra pe care o conduce, sau, și mai grav, își lasă omul de încredere, director de departament după ieșirea lui la pensie, (prin manipularea colectivului de catedră, de numai 10 cadre didactice) folosind amenințarea, discreditarea, șantajul și teroarea, (cu datul afară de la catedră). Problema e că, după ce își aduce fiul la catedra pe care o conduce, îl avansează în timp record, șef de lucrări, conferențiar și profesor, cu ajutorul unor dosare care cuprind o serie de declarații false, avansarea fîcându-se de către comisii numite chiar de tăticu. Sunt inventate tot felul de merite, sunt utilizate cărți și articole scrise de alții. Această formă de prezentare la concurs este regăsită în foarte multe dosare întocmite în universitate, în special la cadrele de conducere din facultăți, la membri PSD sau foști și actuali securiști.

Efectul unui astfel de nepotism este incomparabil mai distrugător decât cel al deputatului prezentat. El se răsfrânge asupra tuturor membrilor catedrei, dar și asupra pregătirii studenților, fără a scăpa din vedere și zecile de mii de lei încasate lunar de mafia care conduce departamentul. Grav este că astfel de cazuri sunt întâlnite în 7-8 catedre, despre care a scris doamna Iuliana Gătej, în Cotidianul din 02.11.2005. E cam mult de atunci, dar lucrurile s-au multiplicat și complicat între timp.

Ceea ce vă scriu nu este o invenție, ci realitatea dintr-o universitate de stat, Politehnica, cei de mai sus beneficiind de prietenia și sprijinul doamnei ministru, președinta senatului UPB și, în același timp, vicepreședinta PSD. Dacă cei care pregătesc viitorii specialiști ai țării sunt angajați pe pile și relații, ne putem imagina ce bine sunt pregătiți absolvenții Politehnicii și ne mai mirăm cum de nu mai sunt angajați inginerii români, decât în funcții care nu au legătură cu ingineria.

Desigur, o să întrebați ce măsuri se iau din interiorul sistemului. Sigur se iau măsuri, dar împotriva celor care se opun la astfel de încălcări grave ale Legii Educației și ale bunului simț: sunt dați afară de la doctorat și chiar din universitate, pe motiv că au atacat „onoarea instituției”, sunt etichetați drept „nebuni”, „incapabili”, alții au apelat chiar la ajutorul Justiției, dar cea mai mare parte suportă discreditarea, meschinăriile și teroarea șefilor, fără să fie avansați vreodată, pentru niște salarii de mizerie.

Sistemul este foarte bine păzit. Oricui te-ai adresa, de la președinte, Parlament, DNA, minister, Curtea de Conturi, Poliție, rectorat, toate sesizările ajung la mâna celui reclamat și acesta face absolut ce dorește, prin mijloacele: înscenări, manipulări, șantaj etc.

Rândurile pe care vi le-am adresat nu reprezintă o reclamație, ci o posibilitate de felicitare pentru munca pe care o defășurați, și informare (poate când se va termina cu problemele arzătoare privind corupția la nivel înalt și alegerea noului președinte, ziarul „Evenimenul zilei” se va ocupa atât cât este posibil și de nepotismul din toate domeniile societății).

Vă doresc sănătate și putere de muncă! Cu deosebită stimă, Dr. Ing. Ion Naum Gheorghe

Dragi cititori,

Această pagină vă este dedicată în fiecare sâmbătă. Am vrea să cuprindă cât mai multe semnale de la dumneavoastră, de aceea vă rog să ne trimiteți texte scurte, despre lucruri de interes public, lucruri care vă frământă și cărora nu le-ați găsit rezolvare. Așteptăm scrisorile dvs. pe adresa: „Evenimentul zilei, bd. Dimitrie Pompeiu nr 6, sect. 2, București”. Cea mai interesantă epistolă -Scrisoarea săptămânii - va fi premiată cu un abonament pe trei luni la EVZ.

Vă rog să treceți și un număr de telefon, pentru a vă putea contacta ușor. Vă mulțumesc pentru că ne sunteți aproape! Să aveți o săptămână minunată!

Simona Ionescu,

redactor șef