În ultimii cinci ani, fotbalul intern a suferit transformări radicale. Majoritatea finanțatorilor din Liga I au ieșit din primplan de bună voie sau siliți de oamenii legii, iar dispariția zgomotoaselor personaje a aruncat peste campionat un val al discreției.
„Ascultați-mă pe mine, circul ăsta vinde fotbalul de la noi”, a spus în urmă cu câțiva ani Dumitru Dragomir, președinte al LPF, până în 2013. Timpul i-a dat dreptate lui „Corleone”.
Dispariție bruscă
Fotbalul autohton a rămas la același nivel mediocru în care se scălda și în trecut, dar flacăra pasiunii abia mai pâlpâie, nemaifiind întreținută de actorii „circului”. Gigi Becali, Cristi Borcea, George Copos, Vasile Turcu, Vladimir Cohn, Gigi Nețoiu, Nicolae Badea, Cornel Penescu, Adrian Mititelu, Dumitru Bucșaru, Marian Iancu și Adrian Porumboiu au dispărut brusc din peisaj, iar în Liga I se poate vorbi despre un fel de extincție a „oamenilor de fotbal” care au făcut carieră în trecut. Majoritatea patronilor au pierdut pe mâna lor și duc în spate povara unor condamnări grele. Alții s-au retras în vârful picioarelor, simțind că a trecut vremea haiduciei în fotbalul românesc.
A semnat și a plătit cu libertatea
Cristi Borcea a intrat în fotbal în 1997, făcând marcaj la Cornel Dinu, simbolul echipei Dinamo. Beneficiind de bani lichizi, proveniți din afacerile cu butelii, pătimașul finanțator s-a făcut remarcat prin declarații hilare, jocuri de culise ce implicau „arbitrii de casă” ai „câinilor” și dansuri din buric ce descriau cercuri concentrice. Bucuria dansantă i-a atras lui Borcea porecla „Shakira”. A avut drept de semnătură la Dinamo, iar atribuția ce i-a fost pasată de președintele Nicolae Badea l-a costat scump. Omul de afaceri s-a retras benevol din fotbal în 2012, dar nu a mai putut săși îngroape faptele din trecut. A fost condamnat la șase ani și patru luni în „Dosarul Transferurilor”.
De profesie investitor
Gigi Nețoiu a fost membru de vază în Consiliul de Administrație al FC Dinamo și a ajutat clubul direcționând mulți jucători din sfera sa de influență, spre Ștefan cel Mare.
S-a retras din „Groapă” în 2006, dar și-a mai păstrat influența, datorită fotbaliștilor pe care- i deținea în coproprietate.
Nețoiu a mai finanțat Universitatea Craiova, Dacia Mioveni și FC Argeș, iar despre el se spune că a fost forțat să iasă definitiv din fotbal. A fost condamnat în „Dosarul Transfeurilor” și a primit o pedeapsă de trei ani și patru luni.
Cohn și Turcu nu au văzut-o pe Dinamo în Liga Campionilor
Vladimir Cohn și Vasile Turcu au făcut parte din echipa acționarilor dinamoviști atunci când „câinii” visau la grupele Ligii Campionilor.
Din cauza neînțelegerilor financiare, avute cu Cristi Borcea și Nicolae Badea, Cohn, în 2008, apoi Turcu, în 2010, și-au făcut bagajele și au plecat. Ambii au refuzat să mai revină la Dinamo și se preocupă doar de afaceri.
„M-am săturat să tot pierd bani”, a explicat Turcu.
„Eminența cenușie”
Nicolae Badea a devenit președintele FC Dinamo, după ce a ajuns în Ștefan cel Mare în 1996. Șeful de la „Computerland” s-a descurcat întotdeauna printre colegii din Consiliul de Administrație, iar despre el s-a spus că a condus fără să-și întrebuințeze prea mult cardul. A știut să se țină departe de afacerile dubioase din „Dosarul Transferurilor” și își vede liniștit de afaceri.
S-a despărțit de „câini” în urmă cu doi ani, atunci când i-a vândut acțiunile lui Ionuț Negoiță.
Gigi Becali, cel mai mediatizat
Ani de zile, Gigi Becali a fost cel mai mediatizat personaj din România. „Dacă vrei să devii la fel de cunoscut ca președintele României, cumpără Steaua”, i-a spus Dumitru Dragomir lui Gigi Becali, în 2000.
Avid de notorietate, machidonul a devenit proprietarul „roș-albaștrilor”, în 2003, a investit și a câștigat zeci de milioane de euro, a devenit notoriu peste granițele țării, datorită personalității vulcanice, dar în 2013, comedia s-a încheiat. A fost condamnat la trei ani de închisoare, în unei afaceri ce a vizat un schimb de terenuri, apoi a mai primit șase luni de închisoare, după ce magistrații s-au pronunțat în scandalul „Valiza”. Becali nu s-a retras de la Steaua și conduce echipa din detenție. Paradoxal, anul trecut, clubului i-a mers excelent și i-a adus machidonului un profit de 12 milioane de euro.
Copos, strâns la buzunar
De George Copos se leagă epoca modernă a clubului Rapid. Verosul om de afaceri a devenit proprietarul giuleștenilor în 1993, a transformat o echipă ce agoniza la mijlocul clasamentului și a câștigat două titluri interne, în 1999 și 2003.
Cu trecerea timpului, omul de afaceri a devenit cunoscut pentru zgârcenia proverbială și modul machiavelic în care negocia în afaceri.
După ce a anunțat timp de un deceniu că renunță la Rapid, Copos a făcut-o anul trecut, într-un moment în care situația financiară era dezastruoasă. În prezent se află în închisoare, după ce a primit trei ani și opt luni în „Dosarul Transferurilor”. De asemenea, a mai încasat o pedeaspă de patru ani în dosarul „Loteria I”.
Penescu, prins cu șpaga
Cornel Penescu a intrat în fotbal în 2005, atunci când a devenit patronul formației FC Argeș.
În scurt timp, omul de afaceri a înțeles că, în Liga I, realitatea este dură. Fără conexiuni printre „sforarii” vremurilor, argeșenii au devenit un cal de bătaie pentru echipele cu proptele. Penescu și-a propus să se adapteze și a încercat să socializeze cu arbitrii mai mult decât era cazul.
În 2009 au ieșit la iveală practicile de corupere a „fluierașilor”, iar în această vară, piteșteanul a primit o condamnare de trei ani cu suspendare, după ce, anul trecut încasase trei ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită, într-un dosar în care a mai fost implicat și fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon.
Bani duși pe apa Sâmbetei
Adrian Porumboiu a investit zeci de milioane de euro la FC Vaslui, sperând să-i vadă pe moldoveni campioni.
Finanțatorul a eșuat în proiectul său, chiar dacă „galben-verzii” au avut un cuvânt important de spus în câteva ediții ale Ligii I.
Porumboiu a acuzat în repetate rânduri jocuri de culise care-i împiedica echipa să câștige campionatul, dar, pe de altă parte, a fost acuzat de Ioan Niculae, patronul Astrei Giurgiu, că a încercat să aranjeze un meci direct.
Vasluianul s-a retras din fotbal anul trecut, iar echipa s-a desființat.
Înfundat de sistem
Adrian Mititelu a preluat Uni versitatea Craiova, un simbol al fotbalului românesc, în 2004, de la Dinel Staicu. Condus mai mult de temperamentul vulcanic decât de rațiune, olteanul a declarat război echipelor din București și a spus că niciun jucător al „alb-albaștrilor” nu va mai ajunge la Steaua, Dinamo sau Rapid. Managementul dezastruos al lui Mititelu au avut ca efect falimentul clubului. Universitatea a fost dezafiliată de FRF, în 2011, și patronul a început un șir interminabil de procese.
Echipa a fost înscrisă în liga secundă, în sezonul trecut, dar s-a retras, din cauză că Mititelu, falit, nu a mai putut să investească. În prezent, DIICOT îl cercetează pe Mititelu pentru evaziune fiscală.
A dat, a luat și a plecat
Dumitru Bucșaru poate fi un exemplu de finanțator pragmatic. Omul de afaceri a creat din nimic, în doar trei ani, o echipă care s-a încoronat campioană în Liga I.
Unirea Urziceni a câștigat titlul intern în 2009, a jucat în grupele Ligii Campionilor, a adunat aproximativ 18 milioane de euro din cea mai importantă competiție intercluburi, apoi a urmat decăderea. Bucșaru s-a retras în 2010, simțind că a stros ce se putea din proiectul său.
Revoluție la Timișoara
Marian Iancu a vrut ca de la Timișoara să pornească o revoluție în fotbalul intern. În 2004, proprietarul „Balkan Petroleum” a preluat-o pe Poli și nu s-a zgârcit la bani. A investit suficient cât să spere că bănățenii se vor lua la trântă cu „granzii”.
Titlul nu a poposit pe Bega, dar Poli a jucat un rol important în campionat. Iancu a intrat în conflict cu Mircea Sandu, președinte al FRF la acea vreme, iar în 2011 a decis să închidă robinetul și s-a retras din fotbal.