Blocaj administrativ: Primăria Deva refuză să elibereze autorizaţiile pentru autostrada spre Lugoj

Primăria Devei respinge acordarea autorizaţiilor de care e nevoie pentru construirea autostrăzii Deva – Lugoj până la momentul în care CNADNR oferă o soluţie pentru conectarea reşedinţei de judeţ la şoseaua de mare viteză.

"Domnii de la CNADNR ne cred proşti" Încă din toamna anului trecut primarul Devei, Petre Mărginean, cerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România să găsească o soluţie pentru conectarea oraşului la autostrada Nădlac – Arad - Timişoara – Lugoj - Sibiu. Marţi reprezentanţii firmei care proiectează lotul 4 din autostrada Lugoj – Deva (cuprins între Ilia şi reşedinţa de judeţ) au prezentat Comisiei locale de urbanism proiectul. Stupoare: nici proiectul pentru Lugoj – Deva (la fel ca cel pentru Deva – Orăştie) nu are prevăzută vreo legătură rutieră cu oraşul. "Au venit cu o planşă veche din 1968 pe care era doar podul vechi, cel metalic dezafectat, peste Mureş, de la Şoimuş. Podul construit în anii '70, folosit şi acum, nu apărea deloc. Au cerut autorizaţie de construcţie şi alte aprobări. Nu vom da niciun fel de autorizaţii şi aprobări până la momentul în care nu ni se oferă clar o soluţie de acces pe autostradă. Este impardonabil să laşi o reşedinţă de judeţ şi un oraş mare ca Hunedoara, fără acces la autostradă. Domnii de la CNADNR ne cred proşti", spune primarul Devei, Petre Mărginean.

Sântuhalm, varianta cea mai bună Specialiştii din cadrul Primăriilor Deva şi Hunedoara spun că principalul nod rutier la autostradă ar trebui făcut printr-o prelungire a actualului drum judeţean Hunedoara – Sântuhalm dincolo de DN 7 până la şoseaua de mare viteză. În 2009 – 2010, când s-a executat proiectul pentru autostrada Deva – Orăştie (dată în folosinţă anul trecu), reşedinţa de judeţ nu avea un plan urbanistic zonal valabil, cel din 1999 fiind expirat. Din acest motiv proiectanţii desemnaţi de CNADNR au spus că au fost nevoiţi să ignore problema unei conexiuni rutiere a Devei cu autostrada. Singurul "nod" rutier prevăzut în proiect este cel de la Simeria. Descărcarea de trafic de la Şoimuş, de lângă Deva, este, de fapt, o soluţie provizorie, care nu are nici ea autorizaţie de construcţie, ci doar un accept al Poliţiei Rutiere.

Lobby intens Arhitectul – şef din cadrul Primăriei Deva, Angela Kalauz, spune de asemenea că cea mai bună variantă ar fi o conexiune la autostradă în dreptul localităţii Sântuhalm, însă în discuţie apare şi problema costurilor: indiferent de varianta aleasă, pentru breteaua de legătură va trebui construit un pod peste Mureş: "Ideal ar fi să avem trei bretele de legătură cu autostrada şi luptăm pentru asta. Una la Sântuhalm, alta mai aproape de mijlocul oraşului Deva, şi încă una la Şoimuş. În fiecare caz însă va trebui construit câte un pod peste Mureş, ceea ce va genera costuri destul de mari. Nu este însă deloc imposibil aşa ceva. Iniţial, noua arteră rutieră era denumită «centură ocolitoare a oraşelor Deva, Simeria şi Orăştie». Cred că ar trebui să fie cu adevărat o centură ocolitoare, cu legături facile către Deva". Sibiul are cinci legături la autostradă, iar Sebeşul beneficiază de trei asemenea conexiuni. Deva şi Hunedoara nu au niciuna. Dacă proiectul Lugoj – Deva rămâne neschimbat iar CNADNR nu acceptă o legătură cu autostrada la Şoimuş ori Sântuhalm, din 2016 încolo (când lucrările la noul tronson ar trebui finalizate iar soluţia provizorie de la Şoimuş nu va mai putea fi folosită) Deva şi Hunedoara nu vor avea acces la şoseaua de mare viteză, deşi aceasta trece foarte aproape.

Amestecul Rusiei în alegerile din România: Poziţia lui Georgescu față de Ucraina dă de bănuit

Carnea care nu va mai fi vândută în România. Nu respectă cerințele și standardele

Indiferenţă Evenimentul zilei a întocmit o adresă către CNADNR care vizează şi problema nodului la autostradă pentru Deva şi Hunedoara încă din data de 5 decembrie a anului trecut. Deşi Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public prevede că, în cazul mass-media, răspunsurile solicitate se dau "pe loc, sau în cel mult 24 de ore", CNADNR nu a răspuns nici acum întrebărilor noastre. Mai întâi responsabilii Biroului de Presă al Companiei ne-au declarat că au pierdut adresa din cauza unor defecţiuni ale reţelei de calculatoare. Apoi au dat vina pe codul portocaliu de viscol din ianuarie. De o lună încoace, nu ni se răspunde nici la telefoane, nici la e-mailuri.