Oficialii Arhiepiscopiei Sucevei susţin că eleva dispărută, Iulia Ionescu, era îmbrăcată în gri şi nu spun nimic despre cei care au adus-o la mânăstirea în care a slujit părintele Iustin Pârvu.
GALERIE FOTO: Imagini cu adolescenta dispărută.
În momentul de faţă, poliţia desfăşoară verificări minuţioase pentru a stabili cu certitudine traseul parcurs de Iulia Ionescu, eleva olimpică, în vârstă de 15 ani, care a fost descoperită sâmbătă, după trei zile de căutări în toată ţara. Poliţiştii urmează să stabilească unde a înnoptat, cu ce persoane a intrat în contact, dacă cineva anume a însoţit-o în pelerinajul la mânăstirile din Moldova.
Prima declaraţie a fetei, după momentul găsirii ei, nu a fost conformă cu realitatea, Iulia nefiind găzduită de nicio mânăstire din Suceava, în primele două nopţi. Nici declaraţia angajatului de la Casa de Amanet, unde Iulia şi-a vândut telefonul, nu a mai fost menţinută, eleva poposind acolo cu mult înainte de miezul nopţii.
Despre neadevărurile şi bâl bâielile preoţilor chiar presa a relatat, iar "Evenimentul zilei" prezintă astăzi o dovadă clară. Pentru a nu face afirmaţii fără acoperire, poliţiştii s-au abţinut şi se abţin să facă declaraţii despre ce a făcut fata în cele patru zile în care a plecat de acasă. Este deja deschis un dosar de urmărire penală, chiar de la debutul cazului, deoarece mama a reclamat că fiica ei a fost răpită, iar pentru găsirea dispărutei s-au folosit mijloace specifice. Reprezentanţii Poliţiei spun că abia la finalul cercetărilor, când vor avea un tablou clar a ceea ce s-a întâmplat cu adolescenta în toate cele patru zile, vor comunica rezultatele opiniei publice.
Audieri la mânăstiri
Poliţiştii au audiat mai mulţi călugări şi călugăriţe de la mânăstiri din judeţele Neamţ şi Suceava. Din datele anchetei, până acum s-a stabilit că Iulia Ionescu a plecat din Bucureşti chiar în ziua dispariţiei - miercuri - cu intenţia de a ajunge la o mânăstire. Duminică, fata le-a declarat poliţiştilor că, în nopţile de miercuri şi joi ar fi înnoptat la mânăstirile Văratec şi Agapia, din judeţul Neamţ. Acolo, ar fi ajuns cu un microbuz.
Anchetatorii spun că nu numai acele lăcaşe de cult sunt în atenţia lor, deoarece declaraţiile date de fată sub imperiul emoţiilor, e posibil să nu fie cele reale.
- Unde a fost Iulia Ionescu? Secrete ciudate: Familia tace și Poliția protejează Biserica
Arhiepiscopia: "Era îmbrăcată în gri"
Ieri, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a recunoscut, printr-un comunicat, că Iulia Ionescu a stat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la Mânăstirea Sihăstria Rarăului, din judeţul Suceava. Acolo a slujit părintele Iustin Pârvu, duhovnic rămas în conştiinţa multora dintre creştinii ortodocşi ca un sfânt. În locul său a rămas Ioan Larion Nea goe, stareţul mânăstirii. La el voia să ajungă Iulia. Felul în care fata a ajuns acolo este, însă, neclar.
Un reprezentant al mânăstirii, Ioan Lucian, citat de gândul. info, a spus că "ea acolo nu a venit singură, ci însoţită de cineva. Nu se pot urca 8 kilometri prin pădure, mai ales că sunt lupi, sunt urşi". El a adăugat că însoţitorii fetei erau "o maică şi un călugăr", dar nu de la mânăstirea lor, care au văzut că ea are probleme şi au adus-o la spovedit, la părintele Larion. Arhiepiscopia a transmis, însă, că "în jurul orelor 18.00, eleva din Bucureşti a fost găsită în calitate de pelerin la jumătatea drumului de 8 km dintre Câmpulung şi Mânăstirea Sihăstria Rarăului de maşina stăreţiei, care a luat-o până la mănăstire". Preoţii spun că "în momentul în care a fost identificată, prima intenţie a conducerii mânăstirii a fost de a anunţa organismele abilitate ale Statului.
"În faţa refuzului categoric al tinerei adolescente, aflată într-o stare de agitaţie, stareţul şi duhovnicul mânăstirii au hotărât să o găzduiască peste noapte(...). Hainele cu care era îmbrăcată fata nu coincid cu cele în care a fost găsită: "Adolescenta a fost permanent îmbrăcată în haine de culoare gri, purtând o eşarfă colorată". Oficialii Bisericii spun că a fost o confuzie:"Confuzia din gara Suceava cu straiele monahale a fost făcută pe peronul gării din Suceava, atunci când fratele de la Mânăstirea Sihăstria Rarăului, care a urcat- o în tren pe adolescentă, a întâlnit pe peronul gării o călugăriţă". Or, Ion Lucian a spus că fata avea un pulover negru pe ea, iar la gară a dus-o "un frate al mânăstirii"." Dacă avea puloverul ăla negru pe ea, nu înseamnă că avea haine monahale pe ea".
Vezi GALERIE FOTO cu Mânăstirea Sihăstria Rarăului
Cum era îmbrăcată pe 12 februarie
În ziua în care a fost făcută publică dispariţia Iuliei, joi, Poliţia Capitalei a transmis: "La data dispariţiei era îmbrăcată cu pantaloni negri, cămaşă albă, pulover mov, scurtă neagră cu nasturi aurii şi ghete negre". Sâmbătă, atunci când a fost descoperită, şeful Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă, a comunicat:"Fetiţa era îmbrăcată în aceleaşi haine în care plecase de acasă: palton negru, pantaloni negri". În schimb, ea a plecat cu rucsacul de şcoală, iar în tren avea şi o geantă de culoare neagră.
Părintele Visarion din Militari, un apropiat al tinerilor
Preotul paroh Visarion Alexa (37 de ani, foto) a fost, până în urmă cu 4 ani, consilier şi purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureşti. La Biserica Pogorârea Sfântului Duh "Sf. Nicolae" din cartierul Militari a reuşit, începând cu anul 2006, să adune în jurul lăcaşului de cult foarte mulţi tineri, fiind foarte apreciat de şefii BOR.
În urmă cu ceva timp, în ziarul "Lumina" se scria că, în fiecare seară de marţi, "tinerii strânşi la biserică discută pe marginea unor subiecte legate de posibilitatea de a trăi integral credinţa ortodoxă, de a lua în serios sarcina de mărturisător al lui Hristos în afara bisericii, la serviciu, acasă, în familie, pe stradă".
Locuitorii zonei şi enoriaşii povestesc cum circa 30 de tineri se strângeau în jurul preotului Visarion şi stăteau de vorbă, îi împărtăşeau toate problemele lor, bucurii şi necazuri. Aduceau mâncare de acasă - plăcinte, prăjituri - şi o împărţeau cu toţii. Duminica, după slujbă, întregul grup şi preotul mergeau în parc, la plimbare. De multe ori, grupul făcea gesturi caritabile pentru bătrâni şi familiile sărace. Alţii îşi amintesc că părintele Visarion organiza excursii la mânăstirile din preajma Bucureştiului.
Colegii şi profesorii Iuliei: "Are nevoie de un psiholog"
"Bobocii" Colegiului Naţional "Sfân tul Sava" din Bucureşti au mers, ieri, la ore, cu speranţa că o vor reîntâlni pe colega lor Iulia Ionescu, eleva de clasa a IX-a devenită cunoscută după ce a fugit de acasă pentru a se călugări. "Clar trebuie să meargă la psiholog", vorbesc între ei Miruna şi Adi, doi adolescenţi de clasa a X-a. Din vorbă în vorbă, au aflat că Iulia nu va veni prea curând la şcoală şi că va sta o vreme cu tatăl ei, până când toată povestea va fi dată uitării.
Ambii sunt de acord că problemele Iuliei se trag de la prea multă învăţătură: "Merge la olimpiadele de chimie, fizică şi engleză şi a intrat la liceu cu zece pe linie. Din ce am înţeles, stătea mereu în ultima bancă, nu avea nicio prietenă. Dacă eşti ţinut o viaţă întreagă într-un glob de sticlă, mai devreme sau mai târziu vei vrea să vezi cum e să trăieşti. Cred că asta a vrut şi ea". Faptul că adolescenta fugară face parte din spuma noii generaţii de elevi îl confirmă şi Adrian Troie, directorul adjunct al colegiului, unul dintre cele mai bune din ţară. "Gândiţi-vă că numai 11 elevi au intrat cu media zece, iar nouă se află în clasa de mate-info din care face şi ea parte", explică acesta. (Andreea Ciulac)
"Indulgenţa Bisericii e de neiertat"
Psihiatru Gabriel Diaconu a analizat cazul dispariţiei Iuliei Ionescu şi a răspuns la întrebarea dacă mica dramă este caracteristică sau nu familiei româneşti sau dacă Biserica se situează în afara societăţii. "Furtuna de presă în cazul Iuliei este o poveste despre părinţi, copii, încredere şi despre cum fibra normală a familiei poate fi ruptă, uneori cu consecinţe dramatice.
Opţiunea părinţilor de a solicita ajutorul media pentru recuperarea fetei lor este de înţeles. Implicarea poliţiei este până la urmă normală. Prezenţa bisericii, la oricare dintre momentele naraţiunii, este bulversantă.
Sunt multe întrebări, majoritatea grele. Este firesc să ai taina confesională în discuţiile cu un copil, să ştii că părinţii nu ştiu că el vine la tine şi totuşi să nu-i notifici? Este firesc, în acelaşi timp, tu părinte să mergi pe pilot automat în timp ce e posibil ca fata ta să alunece într-o forma de alienare? Şi, când lucrurile devin publice, să faci un zgomot infernal doar până la finalul - aici fericit - în care lucrurile revin la o matcă normală? Cine e responsabil? Cine ar trebui totuşi să fie tras la răspundere?
Dincolo de lege şi de Dumnezeu rămâne umanitatea
Nu ştiu cum funcţionează canonul bisericesc. Ştiu că, prin comparaţie, nici un psihiatru sau psiholog nu are voie să consulte ori să consilieze un minor fără acordul părinţilor. Ştiu că sunt situaţii în care secretul profesional este abolit de situaţia particulară. Pentru o situaţie similară, dacă nu ar fi fost un preot, ci un profesionist, doctor or terapeut or consilier, îşi risca licenţa de practică. Am fi vorbit de malpraxis!
Şi totusi, Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu vede o problemă că un duhovnic s-a purtat aşa. Biserica nu vede o problemă că un stareţ a minţit poliţia ca să - vezi Doamne - protejeze un credincios.
E complet greşit, dincolo de felul mai special de-a gândi o instituţie precum BOR. Trebuie observat că şi ei se supun aceloraşi legi în vigoare în stat. Şi ei au o culpă dacă viaţa cuiva ajunge să fie în pericol şi până la iertarea lui Dumnezeu este procuratura care mai întâi trebuie să îţi stabilească vinovăţia/ nevinovăţia.
Dar dincolo de lege şi Dumnezeu, rămâne umanitatea. În poveste frapează lipsa de umanitate a tuturor actorilor. Ciudate păpuşi zgomotoase, minţi rătăcite şi suflet dus pe câmpii, deposedate de raţiune. Iraţionalitatea lor e sancţionabilă, iar cât priveşte indulgenţa Bisericii, aceasta din urmă devine de neiertat.
Recomandările noastre
