ANCOM trebuia să le impună firmelor de telefonie mobilă identifi carea locului de unde se face un apel la 112. Regula ar fi permis echipelor de salvare să ajungă în două ore la supravieţuitorii tragediei din Apuseni.
Operatorii 112 care au preluat apelurile medicului Radu Zamfir, unul dintre supravieţuitorii accidentului aviatic din 20 ianuarie, din Munţii Apuseni, nu puteau face localizarea sa pentru că legislaţia autohtonă şi cea europeană nu permit acest lucru. Greşeli legislative Raluca Cojocaru, una dintre angajatele Numărului de Urgenţă, a cerut opinia Asociaţiei Europene a Numărului de Urgenţă (EENA) asupra modului de operare în cazul accidentului în care Adrian Iovan şi Aura Ion şi-au pierdut viaţa, accident localizat de autorităţi după şase ore de la primul apel primit la 112. Solicitarea sa a venit din disperare: ea şi colegele sale fiind acuzate că nu au ştiut să facă localizarea şi nici să citească coordonatele trimise de Radu Zamfir. Gary Machado, director executiv al EENA, consideră că operatoarele nu aveau cum să-i localizeze pe supra vieţuitori, pentru că, la nivelul UE, deci şi în ţara noastră, nu s-a luat decizia politică privind localizarea GPS a apelurilor de urgenţă. Pentru a nu se mai repeta astfel de tragedii, Machado propune schimbarea legislaţiei în domeniu. O primă modificare se poate face la nivel intern: Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), care, "alături de alte autorităţi responsabile din România, ar trebui să propună un regulament privind operatorii de reţele mobile cât de curând, pentru a se face localizarea GPS a apelantului la 112", susţine directorul EENA. A doua modificare este la nivelul Comisiei Europene: "Vicepreşedintele Comisiei Europene şi Comisarul pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, au refuzat să reglementeze operatorii de reţele de telefonie mobilă, pentru a-i forţa să trimită informaţii Sistemului 112 despre locaţia exactă a apelantului -cum ar fi informaţii GPS", a mai spus Machado. "Localizarea unui apel la 112 se poate face doar în cazul solicitărilor realizate de pe un număr fix", aşa cum ne-a explicat Adrian Fulea, purtător de cuvânt al Serviciului de Transmisiuni Speciale. Teama de servicii Explicaţia lipsei de iniţiative a ANCOM este dată de teroarea parlamentarilor de a nu fi interceptaţi şi localizaţi de servicii. În stenograma Birourilor Permanente Reunite din 4 decembrie 2013, reiese că deputatul UDMR Mate Andras- Levente (găsit vinovat de ICCJ pentru conflict de interese) s-a declarat îngrozit că "300 de parlamentari au avut telefoanele interceptate": "Nu cred că deputaţii sunt terorişti ca să fie interceptaţi." Nici în Bulgaria nu se localizează În lipsa unor norme generale la nivel european, statele europene au reguli diferite pentru localizarea apelurilor la Numărul de Urgenţă.
- POLONIA: se face cu o precizie între 100 de metri şi 1 km;
- OLANDA: se identifică celula antenei (la fel ca în România);
- NORVEGIA: în cazuri medicale, se face localizarea exactă;
- BELGIA: apelantul este localizat;
- BULGARIA: nu se face localizarea;
- DANEMARCA: se poata calcula distanţa apelantului până la antenă;
- GERMANIA: se identifică sectorul;
- ITALIA: localizarea o face Ministerul de Interne.
CITIȚI ȘI:
- Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă: Legile trebuie schimbate și operatorii de telefonie obligați să dea informații exacte
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
