Preşedintele rus Vladimir Putin cunoaşte potenţialul extraordinar de destabilizare a vecinilor Ungariei prin extremismul şovin maghiar. Planurile secrete ale lui Putin pentru România şi Republica Moldova, prin care se încearcă cultivarea unor tensiuni etnice încep să fie tot mai evidente pe măsură ce apar noi informaţii legate de organizaţiile extremiste naţionalist-şovine care incită la ură în cele două ţări. Ca să fie sigur de reuşită, Kremlinul a finanţat la greu Jobbik, un fals partid naționalist, care servește interesele Rusiei. Organizaţa „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – al cărei lider Szőcs Zoltán, a fost reţinut de DIICOT, fiind acuzat că i-ar fi instigat pe membrii organizaţiei să confecţioneze dispozitive explozive - este deosebit de apropiată Jobbik.

Ţări precum Ungaria, România, Austria, Serbia şi Slovacia ar putea fi absorbite într-un “bloc eurasiatic” mai mare, declara recent, Aleksandr Dughin, ideolog al noului naţionalism rus, într-un interviu acordat site-ului ungar alfahir.hu, relatează ediţia austriacă a site-ului The Local. Întrebat în legătură cu viziunea sa asupra viitorului Ungariei, Dughin a răspuns că prognozează dispariţia statelor naţionale. În opinia sa, această evoluţie va caracteriza noua ordine mondială în care vor exista SUA, Europa Occidentală (condusă de Germania) şi o Uniune Eurasiatică, sub conducerea Rusiei. Aleksandr Dughin este aliat cu miliardarul Konstantin Malofeev, un naţionalist rus ortodox, cei doi încercând să creeze un “club elitist” al politicienilor care susţin naţionalismul rus.

Organizaţa „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” este apropiată Jobbik, partid investigat de Parlamentul Ungariei din cauza finanţărilor de la Moscova. Vona Gabor, liderul partidului de extremă dreapta,  este un invitat constant la Moscova şi admirator al lui Aleksandr Gelievici Dughin, ideologul care a produs pentru Putin tot pachetul Uniunii Eur-Asia. Referindu-se la Jobbik, Aleksandr Dughin a declarat că mişcarea populistă are o doctrină "realistă".

Ce s-a întâmplat la Târgul Secuiesc de Ziua Naţională a României se pare că este doar o parte a unui plan laborios în care se simte modul de lucru al Rusiei, recunoscută pentru intrigile destabilizatoare pe care reuşeşte să le infiltreze în zonele de interes. Beke Attila Istvan, un bărbat care face parte din gruparea extremistă “Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM), a vrut să detoneze o bombă chiar în timpul paradei de la Ziua Naţională din Târgul Secuiesc.

Liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, declara, în august 2014, în tabăra de vară de la Borzont (Harghita) că autonomia secuilor este un obiectiv care se va realiza, mai devreme sau mai târziu, orice ar face statul român. Vona Gabor a spus că deși au fost acuzați, de multe ori, că sunt „împotriva românilor”, ei nu vor nega niciodată că unele dintre țelurile Jobbik în politică sunt autonomia Ținutului Secuiesc, autodeterminarea, îmbunătățirea relațiilor cu maghiarii din Ardeal și nu vor renunța la ele. Gabor s-a aflat, în 2013, în centrul unui scandal după ce, tot la tabăra de la Borzont, a spus că partidul pe care-l conduce va apăra drepturile maghiarilor din Transilvania, pentru care își va asuma responsabilitatea unui conflict cu România și l-a acuzat pe premierul Viktor Orban că nu a discutat în plan internațional chestiuni privind Tratatul de pace de la Trianon din 1920 și autonomia secuilor. În martie 2014, MAI a interzis intrarea în România a unor cetățeni unguri, care aveau activități cu caracter extremist, în favoarea organizațiilor Noua Gardă Ungară și Jobbik, solicitând instanței declararea acestora ca indezirabili.

Două ţări, două organizaţii extremiste în oglindă

O analiză apărută în Republica Moldova demonstrează, din nou, cum foloseşte Moscova tineri naivi pentru a-şi pune în scenă planurile care vizează provocarea unor conflicte pe criterii etnice, atât în România, cât şi în Moldova. “Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM) şi “Mişcarea Naţional-Democrată” (MND) au organizat împreună mai multe manifestaţii, ceea ce dovedeşte o legătură maghiară-moldovenească extremistă foarte clară, informează descoperă.md.

Este binescunoscut interesul Rusiei în Republica Moldova şi mai departe în estul Europei, dar şi acţiunile care indică faptul că se doreşte refacerea URSS şi este cât se poate de clar că aceste mişcări nu sunt întâmplătoare şi poartă ampreunta Kremlinului.

HVIM militează pentru refacerea Ungariei Mari prin alipirea Transilvaniei, iar organizaţie similară din Republica Moldova, cere, printre altele, cere refacerea Moldovei lui Ştefan cel Mare prin alipirea mai multor judeţe româneşti.

În 2013, organizaţia antiromână Mişcarea Naţional-Democrată (MND) din Republica Moldova, înfiinţată şi condusă de avocatul Viorel Furtună, a încheiat un acord de colaborare cu gruparea HVIM, din care face parte şi Beke Istvan Attila, arestat după ce SRI şi DIICOT i-au dejucat tentativa de atentat terorist la Târgu Secuiesc. Tot atunci, MND se înfrăţea şi cu partidul de extremă dreapta Jobbik din Ungaria, despre care se speculează că ar finanţa HVIM şi alte mişcări similare pe teritoriul României. Recent, MND a precizat că are o colaborare şi cu Garda Secuiască, organizaţie paramilitară înfiinţată de extremistul Csibi Barna şi interzisă de o instanţă românească în 2010.,

Extremismul ungar și conexiunea rusă

La alegerile din Ungaria din aprilie 2014, partidul naționalist Jobbik a obținut nu mai puțin de 21% din voturi, cu 5% mai mult decât la precedentele alegeri, devenind a doua forță politică din țară, având în vedere că stânga ungară a obținut 25% din voturi doar constituind o alianță.

Succesul remarcabil al Jobbik nu a constituit o surpriză, odată ce presa ungară a remarcat că partidul extremist a avut o finanțare foarte mare în raport cu cât ar fi putut colecta de la simpatizanții maghiari și de la guvern. Rusia și Iranul au fost menționate printre posibilele surse de finanțare ale naționaliștilor unguri.

O postare de pe blogul lui Anton Șehovțov, intitulată ”Vulturii fasciști ai Jobbik și conexiune rusă” include un discurs al parlamentarului naționalist ungur Tamas Gaudi Nagy în care acesta susține anexarea Crimeii de către Rusia, pentru a legitima astfel o anexare a regiunii ucrainene Transcarpatia (ce include Maramureșul de nord) de către Ungaria. Pe tricoul purtat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de naționalistul ungur stă scris ”Crimeea aparține legal Rusiei! Transcarpatia aparține legal Ungariei!”

Același Anton Șehovțov susține că liderul Jobbik, Gabor Vona, a fost invitat în Rusia de politologul Alexandr Dughin, profesor la Universitatea din Moscova, promotorul doctrinei euroasianismului, puternic asezonată cu o viziune teosofică pravoslavnică. Catolicul Vona nu a fost deloc deranjat și a susținut o prelegere intitulată ”Rusia și Europa”, în care a numit UE drept ”organizație perfidă” și a arătat că pentru Ungaria ar fi mai bine să se alăture Uniunii Eurasiatice, la prima ocazie.

În Rusia, Vona s-a întâlnit și cu președintele comisiei pentru energie din Duma de Stat, cu vicepreședintele comisiei de politică externă, Leonid Kalașnikov, unul dintre liderii Partidului Comunist.

Liderul Jobbik, Gabor Vona, a întreprins două vizite la Moscova încă înainte de 2009, în vederea deschiderii Ungariei către piețele estice – Rusia, Iran, China – în dauna pieței europene. Încă de pe atunci, naționaliștii unguri doreau extinderea capacității nucleare a tarii lor cu sprijinul Rosatom, un acord pe care actualul premier Viktor Orban l-a semnat, fără vreo consultarea opoziției, la finalul anului 2013, îndatorând Ungaria față de Rusia pe următorii 30 de ani.

Problema se îngroașă în momentul în care intră în scena Bela Kovacs, eroparlamentar din partea Jobbik, un politician despre care se știu foarte puține, dar despre care opoziția ungară susține că ar fi agent rus. Pe scurt, Kovacs s-a mutat în Japonia la vârsta adolescenței, tatăl făcând parte din serviciul diplomatic al Ungariei socialiste. A revenit în Ungaria în 1986 și după doar doi ani pleacă la Moscova, pentru a lucra în comerțul exterior…Revine în țară abia în 2003 și se lansează în mici afaceri, eșuate. În 2005, este sedus de ”tinerii străluciți și entuziaști din Jobbik” și în scurt timp ajunge să gestioneze finanțele partidului, iar apoi ajunge europarlamentar la Bruxelles și un lobby-ist al Rusiei pe culoarele PE.

Deloc lipsit de importanță, Bela Kovas este unul dintre extremiștii europeni invitați de Rusia să monitorizeze referendumul pentru independența Crimeii ce a avut loc luna trecută. La fel ca și în cazul jalnicului referendum din Găgăuzia, din luna februarie, observatorii străini erau membri ai unor dubioase partide separatiste din Europa.

Un articol despre Bela Kovacs postat pe site-ul partidului neonazist ungar Zorii Maghiari susține că în 2010 acesta era falit, însă după doi ani a ajuns să ducă o viață opulenta. Potrivit lui Jozsef Gulyas, fost membru al comisiei parlamentare pentru siguranță naționala de la Budapesta, trecutul lui Kovacs este aproape impenetrabil, iar Jobbik este ”un fals partid naționalist, care servește interesele Rusiei.”

O criză economică care a afectat nu numai Occidentul, ci și Rusia (dependenta masiv de Vest), au trezit segmente sociale importante din statele UE din ”visul european”. Creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor, limitarea veniturilor și curele de austeritate impuse de UE și FMI au alimentat puternic curentele politice extermiste. Este fondul pe care doctrina eurosceptică a Rusiei lui Putin s-a intalnit cu antieuropenismul tradițional al extremei-drepte din țările UE.

Mai multe rapoarte apărute în presa letonă, acolo unde aproape necunoscutul partid Centrul Armoniei a ajuns să evolueze suspect de repede și să câștige alegerile parlamentare cu spriji rusesc, Moscova ofera sprijin politic partidelor și organizațiilor prietene din statele UE. Presa letonă a arătat că acest sprijin se traduce exact prin ceea ce Putin interzice în Rusia: ONG-uri care susțin interese rusești în alte state, sprijin pentru organizațiile separatiste și think tank-uri care promoveaza interesele rusești. Aceleași rapoarte din presa letonă arată că Rusia sprijină presa favorabilă Moscovei, fie susținând instituții de presă deja existente, fie participând financiar la crearea lor. Iar aici colosul Gazprom, prin brațul sau din sistemul bancar și mediatic, este vârful de lance.

Presa occidentală a scris, în anii ce au precedat criza economică, despre posibile conexiuni între partidele de extremă-dreapta din statele UE și Rusia. Se vorbea de pe atunci de partide din Ungaria, Bulgaria, Slovacia. Acum legăturile par a fi și mai puternice.

În Bulgaria, partidul naționalist Ataka a susținut și susține puternic acorduri energetice cu Rusia, deși țara depinde în proporție de 90% de gazele ruse. Ataka a susținut modificări legislative profunde, astfel încât Bulgaria să poata participa în continuare la constructia gazoductului ruso-italian South Stream, fentând legislația europeană. Ca si Jobbik în Ungaria, Ataka susține că Bulgaria ar trebui să se orienteze către piețele extracomunitare, către Rusia, Libia sau Irak.

Potrivit unui studiu, marea majoritate a partidelor de extremă-dreapta din UE au o pozitie favorabilă Rusiei, România și Letonia fiind singurele state în care formațiunile naționaliste sunt prin definiție anti-ruse (Informatia nu este la zi. Exista grupuri foarte active, mai ales in spatiul online, axate pe pretinsa “dreapta nationalista” din Romania, unele infiltrate si in manastiri din Moldova, care fac o propaganda desantata “eliberatorilor” “orto-dughinisti” si care, mai nou, si-au extins aria de intoxicare “otodoxista” si in Ardeal. Aceasta situatie, monitorizata de serviciile romanesti de informatii, a declansat recent si un scandal intr-o manastire importanta, din pricina provocatorilor de pe statele de plata ale Rusiei si Bisericii KGB din Republica Moldova).

Printre extremistii europeni ce sustin pozițiile Rusiei și se bucură, la rândul lor, de susținerea Moscovei se numără cei din Ungaria, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Franța, Italia, Polonia, Cehia, Marea Britanie.

Cum intenția de vot a europenilor la alegerile din 25 mai se îndreaptă mai mult ca niciodata către formațiunile naționaliste eurosceptice, se așteaptă ca vocea acestora să fie mult mai puternică în noul Parlament European, suficient cât, în momente esențiale, aplicarea politicilor menite să reducă dependența UE față de Rusia sau sa apropie UE de SUA să fie tergiversată.

În statele ex-sovietice, influența rusă asupra partidelor extremiste și a presei este mult mai mare. Georgia și Republica Moldova (cu provinciile separatiste Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria) cunosc cel mai bine această realitate. În Republica Moldova, doctrina ”moldovenismului” a fost promovată copios în timpul regimului Voronin, atunci când agentia de stiri Moldpres prezenta o hartă a republicii ce includea și Moldova din dreapta Prutului si când înalt reprezentant al UE la Chișinău era ungurul Kalman Mizsei.

Moscova influenţează politica şi modelează opinia întregului continent, folsindu-se de legăturile ţesute cu extrema dreaptă şi de stânga

Konstantin Malofeev, un oligarh rus furnizor de fonduri pentru Putin şi naţionalist extremist, în viziunea căruia Ucraina este o creaţie artificială, pare a fi o figură centrală în finanţarea susţinerii Rusiei în Europa. El a finanţat şi a asistat, in 2014, la un eveniment somptuos organizat în Palatul Habsburg din Viena pentru liderii extremei drepte europene, dar oficial consacrat marcării a 200 ani de la alianţa dintre ţarul Rusiei, împăratul austro-ungar şi regele Prusiei după înfrângerea lui Napoleon. Malofeev a fost pus de lista neagră a UE pentru rolul său în criza din Ucraina, unde a finanţat insurecţia pro-rusă în cadrul căreia unii dintre lideri au fost angajaţii lui.

Alexandre Lebedev, om de afaceri rus care deţine Evening Standard şi The Independent, susţine că nu este clar dacă ideologii ruşi bogaţi care cultivă politicienii în Europa acţionează la ordinele directe ale Kremlinului sau pur şi simplu îşi atrag favorurile guvernanţilor.

Tot Lebedev arată că un credit de NOUA milioane euro acordat de Rusia Frontului Naţional al Marinei Le Pen în Franţa nu poate veni decât cu condiţii ataşate. „Ce poate avea un astfel de preţ? Singurul mod în care partidul nu rambursează creditul este că trebuie să facă ceva politic”. Un aliat al lui Putin şi deputat al partidului său, Rusia Unită a pronunţat un discurs la un congres al FN, în noiembrie la Lyon, în care a afirmat că Rusia înţelege mai bine cetăţenii europeni. „Voinţa popoarelor ţărilor europene este subminată de voinţa unor funcţionari puţin cunoscţi din UE, care în realitate sunt marionete americane”.

Este clar că Rusia susţine toate aceste partide politice din întreaga Europă, arată Tamas Lattmann, profesor de drept la Universitatea naţională din Budapesta, care ajunse la putere sau în instituţiile UE vor fi vasalii ei. „Este o problemă foarte gravă pentru că atunci când obţin un anume număr în instituţiile europene, vor putea să blocheze, de exmplu, adoptarea sancţiunilor contra Rusiei”.

(sursele: evz.ro, cotidianul.ro, ziaristionline.ro, romanialibera.ro)