Extermistul maghiar Szocs Zoltan a fost reținut și riscă până la 20 de ani de închisoare

Szocs Zoltan, președinte al grupării naționalist-extremiste "Mișcarea de Tineret 64 de Comitate" din Transilvania a fost reținut și este acuzat de procurorii DIICOT de săvârșirii infracțiunilor de instigare la săvârșirea de acțiuni împotriva ordinii constituționale și instigare la nerespectarea regimului materiilor explosive.

Potrivit legii, „întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în articolul 397, Cod Penal. Cazul lui Szocs Zoltan a apărut după ce procurorii au extins cercetările în dosarul în care a fost arestat extremistul maghiar Beke Istvan, cel care confecționat un dispozitiv exploziv improvizat pe care dorea să-l detoneze în public, pe raza județului Covasna, în timpul manifestațiilor prilejuite de sărbătorirea Zilei Naționale de 1 Decembrie. La data de 13 octombrie 2015, Szocs Zoltan a părăsit România, revenind în țară la data de 20 decembrie 2015. Ulterior acestui moment, Szocs Zoltan a efectuat demersuri de contactare a membrilor familiei lui Beke Istvan și a celorlalți participanți la ședința din data de 10 octombrie 2015, în vederea adoptării unei poziții publice unitare cu privire la evenimentele ce au precedat momentul arestării lui Beke Istvan.  

Simpatizant Albert Wass

În urma unor percheziții, la domiciliul acestuia au fost găsite cărţi scrise de Albert Wass. Wass este considerat criminal de război de către justiția din România. În 2008, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins, printr-o sentinţă definitivă, reabilitarea scriitorului maghiar Albert Wass, pe care un tribunal „al poporului“ din Cluj l-a condamnat la moarte în 1946, pentru instigare la omor. Fiul acestuia, Andreas Wass, a depus la Curtea de Apel Cluj, în aprilie 2007, o cerere de revizuire a sentinţei de condamnare la moarte a tatălui său. Solicitarea a fost respinsă de această instanţă, iar Andreas Wass a formulat recurs, respins şi el săptămâna aceasta de ICCJ. Albert Wass şi tatăl lui, Endre Wass, au fost condamnaţi la moarte, în lipsă, în 13 martie 1946, după ce Tribunalul din Cluj a considerat că, în timpul războiului, cei doi i-au instigat pe soldaţii unguri să ucidă mai mulţi locuitori ai unor sate din Ardeal. Albert Wass nu a fost niciodată executat. El s-a sinucis în 1998, în localitatea Astor din statul Florida, Statele Unite ale Americii.

Incident grav la Paris. O mașină a intrat într-o terasă: un mort și trei răniți

Dosarul Diamantelor. Daniel Tudorache, condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare

Primele expulzări

În martie 2015, România a decis expulzare lui Mikola Bela, lider al Gărzii Maghiare din Ardeal. Autoritățile române aveau suspiciuni că Mikola Bela ar putea pune în pericol ordinea constituțională. El face parte dintr-un lot mai mare de cetățeni maghiari, lideri de partide extremiste maghiare pentru care Ministerul de Interne a anunțat că a decis să solicite autorităților judiciare ca indezirabili pe teritoriul României. Imediat dupa pronunțarea sentinței prin care era declarat indezirabil,  mascații au mers la domiciliul lui Mikola Bela, șeful Noii Gărzi Maghiare din Transilvania, pe care l-au escortat până la granița cu Ungaria. Membri a patru mişcări extremiste maghiare au primit interdicţie de a intra în România. Pe lista Ministerului de Interne sunt - Partidul Jobbik, Noua Gardă, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate şi Oastea Haiducilor.

Motivele invocate de autorități

Ministerul Afacerilor Interne a decis interzicerea pătrunderii în România a patru cetățeni maghiari pe o perioadă de un an. Este vorba despre Tyrityan Zsolt, membru al organizației Oastea Haiducilor, Zagyva Gyorgy Gyula, membru Jobbik, Szavay Istvan, membru Jobbik, și Mikola Bela, membru al organizatiei Noua Gardă Ungară, față de care organele competente au sesizat Curtea de Apel București în vederea declarării acestora ca indezirabili. Decizia a fost adoptată cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente care să afecteze grav ordinea publică pe teritoriul României.