Echipa – una dintre cele 3 care au acționat la Paris în noaptea de vineri 13 – care a avut misiunea de a ataca arena sportivă Stade de France pare cea mai ruptă din contextul celorlalte focare de teroare. Dacă primele două au acționat matematic la cafenele și sala de concerte, la stadion pare o improvizație care a eșuat, fie din necunoașterea regulilor de pe stadioanele europene fie din prostie.

La meciul Franța-Germania, cei 3 teroriști nu au putut intra pe stadion, nu au putut trece de filtrele de securitate, ”îngreunați” de centurile cu dinamită. Astea erau lucruri la care ar fi trebuit să se gândească, să caute din timp soluții. Dacă luptătorii din celelalte puncte par bine pregătiți, cei de la stadion – cel puțin unul dintre ei – se pierd cu firea, fug și se detonează în locuri de unde nu puteau provoca efectul scontat, panică generală și spectatori care să se calce în picioare.

La stadion au acționat 3 din cei 7 kamikaze. Primul este oprit la intrare de paznici, fuge ( aici e surprinzătoare lipsa de reacție a gărzilor arenei)  și se detonează în tunelul de intrare. Un alt terorist se fâțâie prin fața porții și se detonează și el în gol. În fine, al treilea și ultimul din grup se detonează într-un McDonalds, un loc de unde evident nu se aude explozia pe stadion!

Spre deosebire de ”colegii” lor, nu au pistoale mitralieră – deși banda dispunea de astfel de arme, găsite în cele două mașini interceptate cu ajutorul poliției belgiene – nu au planuri de rezervă...

Atacul de la Stade De France pare ”pus cu sila” lângă celelalte 5 atacuri. Pare că la planul inițial, executat de ”profesioniști” ai ororii, s-a adăugat și această țintă și aici au fost folosiți mujahedini ”de import”, aduși în complot în ultimul moment. Poate că până și armele pe care ar fi trebuit să le aibă asupra lor sunt cele reținute în Germania, cu o săptămână în urmă, fiind găsite asupra unui refugiat venit din Muntenegru. Dacă da, înseamnă că grupările nu au avut dialog direct între ele și nici posibilitatea de a schimba tehnică.

Ținta cu cel mai mare potențial de a produce victime și cea care amenința în mod direct securitatea președintelui Franței este în mod clar partea din atentat care a eșuat, părând a fi fost lăsată pe mâna unor ”diletanți”.

Se impun, evident, câteva întrebări: este atacul de la stadion făcut în pripă, o completare la planul bine stabilit al loviturilor date la sala de spectacole și cafenele? Pare că da, că era planificată lovitura de la concertul rockerilor americani și apoi a venit ideea atacului la președintele Franței și pentru acesta nu a mai fost timp destul pentru organizare, folosinde-se ”rezerve” abia venite din Siria. Așa se și explică pașaportul de refugiat găsit lângă un kamikaze.

La Paris au acționat două celule teroriste, una formată din rezidenți sau cetățeni belgieni și francezi și una formată din refugiați din ”noul val”? Cel (cei) care a făcut legătura dintre ei a vrut doar sincronizarea loviturilor, de organizarea lor în detaliu ocupându-se fiecare celulă în parte? Și asta pare real și credibil.

Și acum ne îndreptăm spre o teorie care a circulat zilele acestea pe siteurile de specialitate, celula franco-belgiană pare a fi afiliată Al Qaeda, cu tentacule mult mai bine înfipte în Occident, iar cea care a folosit refugiați este un ”emisar” al Statului Islamic. Cele două organizații teroriste par să fi conlucrat pentru această lovitură. Și o ultimă întrebare, creierul e din Europa ( așa cum a fost la Charlie Hebdo) sau din Siria?

Mai vedem, ancheta fiind la început.

PS Nu trebuie luați în derâdere ”diletanții” Statului Islamic, poate că nu sunt încă învățați cu orașele noastre, cu măsurile de siguranță, dar le vor deprinde ușor, iar determinarea și cruzimea lor nu se vor schimba în contact cu civilizația europeană.