Andreea Marta, soţia lui Codruţ Marta, dat dispărut din 2012, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare şi obligată să facă 90 de ore de muncă în folosul comunităţii, în dosarul în care este acuzată de proxenetism, decizia luată de Judecătoria Sectorului 1 nefiind definitivă.

Instanţa Judecătoriei Sectorului 1 a condamnat-o pe Andreea Marta la trei ani de închisoare pentru proxenetism şi a achitat-o pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat. Judecătorul a dispus ca pedeapsa de trei ani de închisoare să fie suspendată, stabilind un termen de supraveghere de patru ani. Pe parcursul termenului de supraveghere, Andreea Marta trebuie să facă 90 de zile de muncă în folosul comunităţii, în cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti sau Fundaţiei pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare.

potrivit Mediafax, din pedeapsa de trei ani de închisoare va fi scăzută perioada în care Andreea Marta a fost reţinută şi arestată, respectiv din 18 până în 30 iulie 2012. Prin aceeaşi sentinţă, Andrea Marta a fost obligată să urmeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

Alte pedepse

Sora Andreei Marta, Maria Magdalena Lungu, Vasile Panait şi Victoria Spînu au fost condamnaţi tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru proxenetism, fiind achitaţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Victoria Spînu a fost achitată şi pentru prostituţie.

De asemenea, instanţa a mai dispus confiscarea de la Andreea Marta şi Maria Magdalena Lungu a câte 10.000 de euro. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu este definitivă şi poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti.

În 24 ianuarie 2013, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Andreea Elena Marta, pe sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, pe Victoria Spînu şi pe Vasile Panait, într-un dosarul privind obţinerea de beneficii financiare substanţiale din proxenetism şi prostituţie.

Potrivit procurorilor DIICOT, Andreea Marta (fostă Lungu) şi Maria Magdalena Lungu au coordonat activitatea grupării, în sensul că ar fi racolat persoane cu o situaţie materială foarte bună şi le-ar fi facilitat întâlniri cu diferite tinere în vederea practicării prostituţiei, în schimbul unor importante sume de bani.

Clienți de vază

Activităţile de prostituţie şi proxenetism aveau loc de cele mai multe ori în hoteluri de lux din Bucureşti sau în alte locuri alese de clienţi, în judeţele Tulcea, Braşov şi Călăraşi, precum şi în Italia, Elveţia şi Principatul Monaco.

"Tinerele care practicau prostituţia erau racolate de către membrii grupării din rândul persoanelor cu un aspect fizic atrăgător, participante la diferite concursuri de frumuseţe sau prezentări de modă, selecţia fiind riguroasă, în principal, datorită faptului că beneficiarii prestaţiilor sexuale proveneau din rândul persoanelor publice, mediul oamenilor de afaceri - cetăţeni români sau străini sau persoane din lumea mondenă", potrivit anchetatorilor.

Unele dintre fete ar fi practicat prostituţia cu clienţi străini veniţi în România pentru a participa la partide de vânătoare în judeţul Călăraşi.

Legături strânse

Totodată, anchetatorii spun că Andreea Marta şi sora ei ţineau permanent legătura pentru a-şi comunica clienţii care le contactau şi acestea stabileau de comun acord ce fete trebuiau trimise, precum şi ce sume de bani să le plătească, "întotdeauna stabilind însă sume de bani mai mici decât sumele de bani ce primeau de la clienţii care le contactaseră pentru intermedierea acestor întâlniri".

Tinerele care participau la petreceri private şi apoi aveau relaţii sexuale cu clienţii erau sfătuite cum să se îmbrace şi să se macheze. De asemenea, acestea erau instruite să nu comunice clienţilor prea multe detalii despre ele şi să nu facă schimb de numere de telefon cu aceştia, potrivit procurorilor.

Andreea Marta şi Maria Magdalena Lungu cereau minim 1.000 de euro când clienţii solicitau pentru practicarea prostituţiei o tânără "premiantă" sau "de nota 10", tariful minim perceput fiind 250-300 euro pentru fiecare tânără, acestea din urmă primind sume mult mai mici faţă de cele date de clienţi, au scris procurorii în rechizitoriu.