Doi israelieni, Iahr Giora și Azouri Oren Avraham, acuzați că au atacat sistemul bancar din România la începutul acestui an, arestaţi acum, au fost trimişi în judecată. Procurorii DIICOT au încheiat ancheta şi au descoperit că cei doi erau parte a unei reţele internaţionale care spăla sume impresionante de bani negri - de ordinul zecilor de milioane de euro. Alături de aceștia, a mai fost trimis în judecată și un român, George Tohăneanu.

Banii erau transportaţi dintr-o ţară în alta cu valiza, trecută drept bagaj de mână prin Aeroportul Henri Coandă, cu sprijinul unui lui Tohăneanu. Numai că atacurile de la începutul anului din Paris au îngreunat activitatea celulei, ca urmare a întăririi controalelor pe aeroporturile europene. Procurorii au stabilit ca, pe lângă operațiunile de spionaj bancar pe care israelienii le-ar fi pregătit pe teritoriul țării noastre, aceştia erau parte a unei reţele internaţionale de spălare a banilor. Sume importante de bani erau transportate în bagajele de mână, prin aeroportul din Bucureşti, şi apoi depuse în bănci din alte state, pentru a li se pierde urma.

 

Informații clasificate ”secret de stat”.

 

Totul începe pe 2 decembrie 2014, atunci când ofițerii SRI au sesizat DIICOT, cu faptul că Iahr Giora deține, fără drept, dispozitive electronice ce conțin o aplicație de tip ”malware” prin intermediul căreia intenționează să acceseze în mod ilegal sisteme informatice care gestionează informații clasificate, de pe care urmează mai apoi să transfere manual sau automat către reprezentanți ai unei puteri străine date și informații clasificate ”secret de stat”.

Procurorii arată că interesul manifestat de Giora a fost acela ca dispozitivul electronic ce conține aplicația de tip ”malware” să fie introdus în sisteme informatice ce aparțin sistemului bancar pentru ca mai apoi, după preluarea controlului din exterior asupra stațiilor infectate, să se procedeze la manipularea sistemului prin efectuarea fără drept de operațiuni controlate și ordonate de persoane străine aflate la originea creării și distribuirii unei astfel de aplicații, inclusiv la transferul neautorizat de sume de bani prin utilizarea de conturi aparținând sistemului bancar ca și componentă a unor operațiuni de spălare de bani aflate în aria de preocupare a grupului infracțional organizat din care și sus-numitul, așa cum vom vedea, făcea parte.

 

„Trebuie să fie ban pe ban”

 

În acest sens, Giora  avea să-i comunice unui colaborator DIICOT, care avea nume de cod ”George Ivașcu” faptul că: ”Aștept să văd că ies banii…și să-i dăm drumul. Vreau să văd dacă se agață a doua…nici să deranjăm lumea de pomană…să văd că reușim să scoată și bani…trebuie să fie ban pe ban…de aia până când se agață nu vorbesc de nimic că e vorba de bani mari…dar vreau să văd că funcționează…mai am un stick…mai am unul…dacă îmi spuneați vă aduceam…vă spun la telefon… și puneți în mișcare…marți….trebuie să văd că e acolo…dacă îi dau drumul fără să-l întreb…dar să văd că e acolo…”.

 

Atacurile teroriste din Paris, de la începutul anului, au pus frână operaţiunilor internaţionale de spălare a banilor desfăşurate de cei doi israelieni pe teritoriul României, arată interceptările procurorilor. Românul implicat avea rolul de a oferi un paravan pentru operaţiuni.

George Tohăneanu: S-au cam stricat ploile….vă daţi seama că vor fi controale şi para-controale de acum încolo…

Iahr Giora: Asta-i doar în mintea dumneavoastră… sâmbătă și duminică or să fie la greu controale că se presupune că ăştia (n.r. atacatorii de la Charlie Hebdo) or să se mişte şi d-aia…

 

Atacurile teroriste, frână pentru infractori

Doamnă: Giora ăsta nu e chiar atât de tâmpit încât să plecaţi acum, adică toată Europa a explodat și e pericol de atentate teroriste la orice pas și în orice țară, nu numai în Franţa, ci şi în Germania, peste tot şi el vrea să plecaţi… cred că cea mai sigură ţară din Europa este Elveţia.

George Tohăneanu: Păi el de ce are bârlogul la Zurich, ai înţeles?... El de ce s-a băgat la Zurich?

 

Comisioanele percepute pentru albirea banilor se calculau în funcţie de cât de riscant era fiecare transport.

Domn: Oamenii m-au întrebat dacă ajunge din Anglia, din… State, din Europa... va fi diferit?

Iahr Giora: Nu am priceput nimic!

Domn: Ei întreabă dacă transportul vine din Anglia şi din alte state...

Iahr Giora: Nu are importanţă. Nu este important pentru noi de unde vine. Dacă este furat (...) Dacă sunt bani furaţi (bani negri), nu va merge mai puţin de 50 (comisionul de 50%).

 

"Să nu fie vreo cârtiță sau ceva. Informator sau ceva"

 

În data de 27 ianuaruie 2015 ora 09:12:52, Azouri l-a contactat pe Giori la postul și-i spune că este sceptic față de românul implicat :

Iahr Giora: Bună dimineața!

Azouri Oren AVRAHAM: Ce faci?

Iahr Giora: Nu sunt noutăți la mine.

Azouri Oren AVRAHAM: El când trebuie să ajungă?

Iahr Giora: Cine?

Azouri Oren AVRAHAM: Băiatul de la mare!

Iahr Giora: Încă nu a sunat.

Azouri Oren AVRAHAM: Auzi, de ce te-am sunat: eu nu…nu știu, nu am dormit bine cu asta, că trebuie respectat dar suspectat. Nu știu. Toată…luna asta și toate poveștile tale. Să nu fie vreo cârtiță sau ceva. Informator sau ceva.

Iahr Giora: Și dacă este?

Azouri Oren AVRAHAM: Nu știu, trebuie să avem grijă. Să nu înregistreze, scrie, facă nu știu ce. Nu îl cunosc. Eu doar arunc.

Iahr Giora: Nu, nu, nu…

 

Ce spun procurorii DIICOT

Procurorii DIICOT arată în rechizitoriu că activitatea bancară constituie din perspectivă legală o astfel de activitate economică ce prezintă importanță deosebită pentru interesele economice ale României, securitatea bancară reprezentând din acest punct de vedere o componentă importantă în demersul de asigurare a securității naționale.

• În cadrul dezvoltării relaţiilor de piaţă şi a structurilor comerciale un rol principal îl deţin băncile ce acumulează fluxuri financiare mari şi sunt capabile să influenţeze activ dezvoltarea economică a unei țări.
•  Băncile sunt privite adesea ca elita mediului de afaceri fiind supuse în acelaşi timp celor mai mari pericole decurgând din împrejurarea că, acolo unde sunt mulţi bani, vor exista întotdeauna și persoane care să dorească să „pună mâna pe ele”.
• Amenințările cu care sistemul bancar se confruntă în momentul de față au devenit mult mai sofisticate, ”agresiunile” la care acesta este supus beneficiind în prezent de aportul celor mai noi descoperiri ale științei și tehnicii.
• Din acest motiv răspunderea pentru asigurarea securității activității bancare, ca activitate economică ce prezintă importanță deosebită pentru interesele strategice ale țării, a devenit parte a răspunderii autorităților statului în demersul de asigurare a securității naționale fiind înscrisă ca atare în Strategia de Securitate Națională a României elaborată în anul 2007.
• Doar și numai din această perspectivă globală a factorului de stabilitate pe care funcționarea normală a sistemului bancar îl asigură țării noastre, suma informațiilor privitoare la respectivul domeniu de activitate, de natură a permite, odată ajunse în posesia unor persoane ostile, preluarea controlului și manipularea sistemului cu consecințe în planul securității naționale, intră sub incidența protecției informațiilor clasificate secrete de stat prev.de art.17 alin.1 lit.”k” din Legea nr.182/2002 și implicit a prevederilor art.395 Cod penal.

 

Despre comisioanele la spălat banii negri

Cei implicați în acet caz inedit au avut mai multe discuțiiu despre transportul cu avionul a sumelor de bani deținute în cash în bagajul de mână, cu ocazia discuției purtate în mediu ambiental în data de 30 ianuarie 2015 cu Ivașcu George, Giora avea să precizeze: ”E în aeroport, cumpără bilet pentru destinație și e în zona liberă…ei pot să declare, când spui că sunt ai tăi (banii tăi n.n.), e suficient, funcționarii vamali nu întreabă…da o să vină peste tine după aia DIICOT-ul să te întrebe ce….. La ieșire trebuie să-i declari, dacă nu mergi în Uniunea Europeană se declară și la ultima ieșire din Uniunea Europeană trebuie declarați. Și dacă îi vede, ce?! Mă oprește pe mine de enșpe mii de ori. Ce dacă? Și dacă vine poliția, îți ia datele. Nu asta e problema. El dacă trebuie să-i facă din negri albi, aia e…. De unde i-a avut, de unde i-a primit?”

 

Pe aceeași linie se înscrie și discuțiile pe care Giora le-a avut în data de 9 ianuarie 2015, cu o terță, căreia Giora avea să-i comunice: ”Cantitatea asta (de valută n.n.) un om nu o poate lua dintr-o dată…dacă este albastru (euro n.n) se poate…m-am trezit că omul vrea să ia el însuși (să transporte banii cash n.n.), eu știu să iau pentru că eu iau avionul…dar când am înțeles că el vrea să ia asta, e idiot…e jumătate de palet…dacă va fi verde (dolari n.n) este jumătate de palet…el nu va ști să ia asta…dacă el vrea, eu nu am o problemă..eu îi predau..îl trimit…deschid cont…va veni pe numele lui, pe contul lui…nu este important pentru noi de unde vine (transportul de bani n.n.), dacă sunt bani furați (bani negri n.n) nu va merge mai puțin de 50 (comisionul va fi de 50% n.n.), dacă banii provin din contul lui HAIM…poate se va termina cu 20 (20% n.n.)…dacă banii provin din contul nu știu cui spre acolo, eu voi scoate banii, dar prețul nu va fi mai puțin de 50 (50% n.n.)…oricum o semnătură este a TURCULUI ca el să-și primească partea…”.

 

În data de 21 ianuarie 2015, reluând discuțiile cu aceeași persoană legat de o operațiune de spălare de bani având ca obiect suma de 3 milioane euro, la solicitarea interlocutorului: ”ei vor să schimbe asta în verde (dolari n.n.)…din euro…dar pe scurt trebuie să ajungă la Riga, ei schimbă ori în Elveția ori în Italia…. ei vor să primească ori la Moscova ori în Riga, în ruble sau dolari…doar numerar…ei vor să înceapă cu trei milioane”. Giora a precizat: ”bani așa de mici nu va fi îndeajuns…ti-am spus, încep de la 50 de milioane de euro…ei nu-și mișcă fundul pentru trei milioane…dacă vrei, îți aduc acum garanție bancară din Sbirsk că am în cont o sută de milioane de euro…ei vor rublele în numerar la Moscova(?)...și banii ni-i dați în numerar în Elveția(?)…numerar, cash cu cash, deci nu bancă, …., eu am rublele, eu rublele le pot urca (arăta n.n.) la bancă, nu le am pe stradă (cash n.n), ea trebuie să urce (să arate n.n) că are euroii, cincizeci de milioane de euro pe stradă ea nu are….”, pentru ca la propunerea interlocutorului de a începe operațiunea cu        ”cinci milioane pentru a ne cunoaște unul pe altul…cinci, zece, douăzeci (milioane euro n.n) și se continuă așa..” IAHR Giora să-i replice: ”eu pot să întreb, dar nu cred că va merge…o să verific…comisionul nu vrea să-l știe(?)…prețul unui astfel de lucru este 15% plus diferențele ratelor de schimb….dacă vroiau să scoată bani de acolo atunci am fi văzut și 20% și 30%...am avut o tranzacție dintr-aceasta…de aceea sunt atât de la curent…a răbufnit și ea, dar știu prețurile ei”.

 

Cei doi israelieni au fost reţinuţi în timp ce încercau sa descarce date din sistemul informatic bancar al României. Vor fi judecaţi în arest pentru spionaj şi spălare de bani.