Cu câteva ore înainte de miezul nopții, când intra în incapacitate de plată, Atena a propus un nou acord financiar, pe doi ani, cu restructurarea datoriei și excluderea FMI. Cancelarul german a refuzat orice înțelegere până la referendum

Pe 30 iunie, la ora 24.00, Grecia intra oficial în incapacitate de plată, dacă nu achita tranșa de 1,6 miliarde de euro către FMI. Cum vistieria de la Atena era goală, singura soluție pentru evitarea falimentului era un acord de ultim moment.

Grecia mai cere 30 de miliarde de euro

În jurul orei 18.00, speranțele păreau să renască odată cu o propunere-surpriză din partea Atenei: pe scurt, guvernul Tsipras propunea un nou acord de finanțare (al treilea din 2010), pe doi ani, cu restructurarea datoriei.

Guvernul de la Atena a încercat să obțină un acord miraculos în ultima secundă, înainte de faliment.

Finanțarea, cu o valoare de peste 29 de miliarde de euro, potrivit „Financial Times”, ar fi urmat să fie asigurată prin Mecanismul European de Stabilitate. Potrivit scrisorii trimise către Bruxelles, partea greacă dorea ca din noua înțelegere să nu facă parte și FMI.

La 19.00, ora României, era programată o teleconferință a Eurogrupului (miniștrii de Finanțe ai Zonei Euro), în care urmau să fie dezbătute propunerea de ultim moment a Greciei.

Potrivit agenției DPA, Angela Merkel, principalul jucător european în criza Greciei, a respins însă categoric propunerea cabinetului Tsipras. Germania nu poate lua în considerare nici o nouă propunere până la desfășurarea referendumului de duminică 5 iulie, le-ar fi spus cancelarul german parlamentarilor din partidul său.

Ostilitate la Bruxelles

Jurnalistul Peter Spiegel, de la „Financial Times”, excelente conexiuni la Bruxelles, anunța, aseară, că propunerea Greciei nu fost primită cu mult entuziasm: „În ciuda optimismului meu inițial, când am văzut propunerea lui Tsipras, am primit numai reacții negative de la cei care au putere de decizie în chestiunea Greciei”, a scris el pe Twitter.

Ziua decisivă de ieri a început cu o nouă ofertă din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care, potrivit Reuters, europenii s-ar fi declarat de acord cu o reeșalonare a datoriei Greciei.

Subita bunăvoință a Bruxelles-ului venea după ce, în seara precedentă, 20.000 de oameni au manifestat în sprijinul guvernului Tsipras și pentru NU la referendumul de duminică, crucial pentru soarta Greciei, dar și a Zonei Euro și a întregii construcții europene.

A urmat însă rapid o declarație a ministrului grec de Finanțe, Yanis Varufakis, care, anunțând că Grecia nu plătește tranșa scadentă către FMI, a turnat gheață pe canalele de comunicare cu Bruxelles-ul.

Tăierea datoriei

Acestea au rămas totuși des chise pentru contacte sporadice, până la contra-propunerea lui Tsipras. Care, atenție, cerea o RESTRUCTURARE a datoriei (deci re eșalonare, dar și tăiere!).

Marți seara, la Atena, era programat un mare miting pentru rămânerea Greciei în Zona Euro și Uniunea Europeană și DA la referendum în favoarea aplicării propunerilor creditorilor.

„Iason n-ar avea curajul lui Tsipras”

Bursa de la Atena a rămas închisă și marți, pentru a doua zi consecutiv. Bursele internaționale au continuat să resimtă șocul referendumului de duminică, și riscul unui Grexit, înregistrând din nou scăderi dramatice și încheind ziua „pe roșu”.

Mai dramatic este că pe piețele financiare starea de neliniște este în creștere. Chris Weston, de la Grupul financiar britanic IG a declarat: „Grecia își trăiește ultimele sale ore, înainte de a păși într-un tărâm necunoscut, aflat dincolo de ajutoarele financiare pe care le-a primit în ultimii cinci ani. Este o călătorie în care chiar și Iason și Argonauții lui ar refuza să se aventureze.”

Legat de aceleași neliniști din mediul de afaceri, de la Atena au apărut informații, citate de „The Guardian”, potrivit cărora mai mulți patroni și conducători de firme și-au trimis angajații să manifesteze marți seara, în stradă, în favoarea rămânerii țării în Zona Euro și în Uniunea Europeană.